Preşedinţii fostelor republici sovietice din Asia Centrală, cu o singură excepţie, au refuzat să participe la summit-ul CSI de la Chişinău. În locul preşedinţilor, Tajikistanul, Turkmenistan, Uzbekistanul şi Kazahstanul au trimis la summit oficiali de rang secund, trezind speculaţii că gestul subliniază neînţelegerile pe care le au cu ţara care domină organizaţia - Rusia. După cum a aflat corespondentul Europei Libere, Bruce Pannier surpriza nu a fost totală în cazul primelor trei ţări, ale căror divergenţe cu Rusia sunt în creştere.
Tajikistanul a schimbat chiar săptămâna aceasta statutul limbii ruse, care a fost până acum limbă oficială, ceea ce, după cum a comentat un diplomat rus, va avea efecte negative asupra minorităţilor din republica central-asiatică. În afară de aceasta, autorităţile de la Duşanbe cer Rusiei să plătească chirie pentru o bază militară pe care Moscova o foloseşte gratis încă din perioada sovietică, deşi plăteşte pentru o bază asemănătoare în Kirghizstan, tot aşa cum NATO plăteşte taxe mari pentru închirierea unei baze tajice şi uneia kirghize la graniţa cu Afganistanul.
Şi Uzbekistanul, care încearcă să devină lider regional, are cu Rusia neînţelegeri în privinţa cooperării militare. Taşkentul nu agreează crearea de către Rusia a unei forţe de intervenţie rapidă în Asia Centrală, şi-a redus abrupt participarea în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi a refuzat să trimită militari la recentele manevre OTSC. Autorităţile uzbece au transmis un mesaj neplăcut Moscovei şi în domeniul comercial, impunînd la sfârşitul lunii august o taxă de 25 la sută pentru firmele străine care participă la producţia gazelor naturale în Uzbekistan.
Nici Turkmenistanul, ţară cu statut de membru asociat al CSI, nu este mulţumit de relaţia cu Moscova în domeniul comerţului cu gaze. Autorităţile turkmene încă se află în aşteptarea redeschiderii unei conducte prin care exportau gaze în Rusia, distrusă de o explozie la începutul lunii aprilie, din vina, cum spun turkmenii, concernului rus Gazprom. De asemenea, Turkmenistanul este nemulţumit că Rusia nu s-a ţinut de cuvînt să cumpere gaze turkmene la preţuri europene, iar acum cere chiar o ieftinire.
Dacă în cazul acestor trei ţări, refuzul liderilor lor să participe la summit-ul CSI nu a fost o surpriză absolută, total neaşteptată pare absenţa preşedintelui din Kazahstan, cea mai mare fostă republică sovietică a Asiei Centrale şi cea mai activă susţinătoare a CSI-ului, după Rusia. Administraţia preşedintelui Nursultan Nazarbaev nu a dat însă nici o explicaţie în legătură cu această absenţă.
Tajikistanul a schimbat chiar săptămâna aceasta statutul limbii ruse, care a fost până acum limbă oficială, ceea ce, după cum a comentat un diplomat rus, va avea efecte negative asupra minorităţilor din republica central-asiatică. În afară de aceasta, autorităţile de la Duşanbe cer Rusiei să plătească chirie pentru o bază militară pe care Moscova o foloseşte gratis încă din perioada sovietică, deşi plăteşte pentru o bază asemănătoare în Kirghizstan, tot aşa cum NATO plăteşte taxe mari pentru închirierea unei baze tajice şi uneia kirghize la graniţa cu Afganistanul.
Şi Uzbekistanul, care încearcă să devină lider regional, are cu Rusia neînţelegeri în privinţa cooperării militare. Taşkentul nu agreează crearea de către Rusia a unei forţe de intervenţie rapidă în Asia Centrală, şi-a redus abrupt participarea în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi a refuzat să trimită militari la recentele manevre OTSC. Autorităţile uzbece au transmis un mesaj neplăcut Moscovei şi în domeniul comercial, impunînd la sfârşitul lunii august o taxă de 25 la sută pentru firmele străine care participă la producţia gazelor naturale în Uzbekistan.
Nici Turkmenistanul, ţară cu statut de membru asociat al CSI, nu este mulţumit de relaţia cu Moscova în domeniul comerţului cu gaze. Autorităţile turkmene încă se află în aşteptarea redeschiderii unei conducte prin care exportau gaze în Rusia, distrusă de o explozie la începutul lunii aprilie, din vina, cum spun turkmenii, concernului rus Gazprom. De asemenea, Turkmenistanul este nemulţumit că Rusia nu s-a ţinut de cuvînt să cumpere gaze turkmene la preţuri europene, iar acum cere chiar o ieftinire.
Dacă în cazul acestor trei ţări, refuzul liderilor lor să participe la summit-ul CSI nu a fost o surpriză absolută, total neaşteptată pare absenţa preşedintelui din Kazahstan, cea mai mare fostă republică sovietică a Asiei Centrale şi cea mai activă susţinătoare a CSI-ului, după Rusia. Administraţia preşedintelui Nursultan Nazarbaev nu a dat însă nici o explicaţie în legătură cu această absenţă.
