Telefonul matinal al lui Dumitru Matcovschi mă găseşte gata întins ca un arc – Domnia Sa nu face decât să pună săgeata, că ţinta noastră e una şi aceeaşi: impostura! Care impostură se numeşte… Dar s-o luăm de la capăt.
În perioada 21-25 aprilie curent, la Chişinău, are loc Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret (ediţia a XIV-a), organizat de Secţia Naţională a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret, Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Comisia Naţională pentru UNESCO, Primăria municipiului Chişinău, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport Chişinău, Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, CIE „Moldexpo”, Asociaţia Bibliotecarilor din RM şi Societatea de Distribuţie a Cărţii „PRO-NOI”. O mulţime de naşi, după cum se vede. Iar promisiunile sunt şi ele pe măsură: la expoziţie vor fi prezentate cărţi pentru copii şi tineret din R. Moldova, România, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Polonia, China, Serbia, Rusia, Belarus ş.a. Şi programul artistic e unul variat, incluzând lansări de carte, un medalion „Eu sunt poetul acestui neam”, închinat memoriei lui Grigore Vieru, mese rotunde („Calea fără frontiere”), simpozioane („Bibliotecile în arealul cultural-informaţional modern al copilului”), ateliere („Competenţe şi certificări - garanţii ale dezvoltării domeniului info-documentar”), conferinţe video („Servicii de bibliotecă on-line”) etc., etc. Toate bune şi frumoase, dacă cireaşa de pe tort nu ar fi fost stricată!
După ce că anul trecut cartea-surpriză a Salonului a fost Sfredeluş-ul scriitorului Aureliu Busuioc, unul dintre patriarhii literaturii române din Basarabia, în plină primăvară democratică 2010 cartea-surpriză se numeşte (un plagiat a rebours, după Mircea Dinescu) Melcii nu citesc ziare, şi este semnată de Ianoş Ţurcanu, (deloc!) întâmplător şi înalt funcţionar al Direcţiei Cultură a municipiului Chişinău. Ceea ce înseamnă că, orice carte îşi va fi ales copilul venit la Salon (şi am văzut o mulţime de fetiţe şi băieţei roind ca albinuţele printre rafturi), i se dă pe deasupra şi Melcii nu citesc ziare (ed. Prut Internaţional). Ca pe vremuri de tristă amintire – cumpărai o Agatha Christie sau un Georges Simenon, iar drept „umplutură” primeai un teanc de maculatură realist-socialistă. Totul se întâmplă chiar de Ziua Mondială a Bibliotecarilor, doar că… în dauna cititorilor!
Nimic mai fragil şi uşor de modelat (helas! şi mutilat) ca psihicul copilului. Or, tonele de versificaţii rimate nu fac decât să omoare in nuce cititorul de mâine, fără drept de apel. Înţeleg că nu-i poţi interzice nimănui să scrie „pentru copii”, dar să premiezi aceste producţii? Iar apoi să le şi bagi pe gâtul tinerilor cititori – asta mi se pare absolut inadmisibil. Din simplul motiv că un asemenea autor-kindersurprise riscă să devină baby-kyller!
În perioada 21-25 aprilie curent, la Chişinău, are loc Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret (ediţia a XIV-a), organizat de Secţia Naţională a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret, Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Comisia Naţională pentru UNESCO, Primăria municipiului Chişinău, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport Chişinău, Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, CIE „Moldexpo”, Asociaţia Bibliotecarilor din RM şi Societatea de Distribuţie a Cărţii „PRO-NOI”. O mulţime de naşi, după cum se vede. Iar promisiunile sunt şi ele pe măsură: la expoziţie vor fi prezentate cărţi pentru copii şi tineret din R. Moldova, România, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Polonia, China, Serbia, Rusia, Belarus ş.a. Şi programul artistic e unul variat, incluzând lansări de carte, un medalion „Eu sunt poetul acestui neam”, închinat memoriei lui Grigore Vieru, mese rotunde („Calea fără frontiere”), simpozioane („Bibliotecile în arealul cultural-informaţional modern al copilului”), ateliere („Competenţe şi certificări - garanţii ale dezvoltării domeniului info-documentar”), conferinţe video („Servicii de bibliotecă on-line”) etc., etc. Toate bune şi frumoase, dacă cireaşa de pe tort nu ar fi fost stricată!
După ce că anul trecut cartea-surpriză a Salonului a fost Sfredeluş-ul scriitorului Aureliu Busuioc, unul dintre patriarhii literaturii române din Basarabia, în plină primăvară democratică 2010 cartea-surpriză se numeşte (un plagiat a rebours, după Mircea Dinescu) Melcii nu citesc ziare, şi este semnată de Ianoş Ţurcanu, (deloc!) întâmplător şi înalt funcţionar al Direcţiei Cultură a municipiului Chişinău. Ceea ce înseamnă că, orice carte îşi va fi ales copilul venit la Salon (şi am văzut o mulţime de fetiţe şi băieţei roind ca albinuţele printre rafturi), i se dă pe deasupra şi Melcii nu citesc ziare (ed. Prut Internaţional). Ca pe vremuri de tristă amintire – cumpărai o Agatha Christie sau un Georges Simenon, iar drept „umplutură” primeai un teanc de maculatură realist-socialistă. Totul se întâmplă chiar de Ziua Mondială a Bibliotecarilor, doar că… în dauna cititorilor!
Nimic mai fragil şi uşor de modelat (helas! şi mutilat) ca psihicul copilului. Or, tonele de versificaţii rimate nu fac decât să omoare in nuce cititorul de mâine, fără drept de apel. Înţeleg că nu-i poţi interzice nimănui să scrie „pentru copii”, dar să premiezi aceste producţii? Iar apoi să le şi bagi pe gâtul tinerilor cititori – asta mi se pare absolut inadmisibil. Din simplul motiv că un asemenea autor-kindersurprise riscă să devină baby-kyller!