Criza monedei unice a fost provocată de criza datoriei externe elene si a imenselor deficite bugetare, cu care se luptă Spania, Portugalia sau Irlanda. Dar a fost accentuată de măsurile de austeritate bugetară, preconizate de aceleaşi ţări. Dacă iniţial investitorii s-au temut de falimentul Greciei, acum se tem că măsurile de austeritate vor „îngropa” relansarea economiilor europene, după criza economică globală de anul trecut. Şi atunci ce alternative au liderii zonei euro si care este viitorul monedei unice ? Ileana Giurhcescu a rezumat relatarea corespondentei Europei Libere, Breffni O’Rourke:
Euro scepticii se grăbesc să remarce că de la bun început au existat dubii serioase cu privire la viabilitatea monedei unice. Numai ca aceşti experti uită că la începutul anului încă, moneda unică atinsese nivelul record de peste un dolar 50 de centi şi multi experţi financiari americani vedeau euro la un dolar 60. Previziuni care nu au fost contrazise la vremea lor.
6 luni mai târziu, moneda unică atinge cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, în raport cu dolarul: un dolar 25 de cenţi. Cum remarcă mai mulţi analişti ecomomici, citaţi de săptămânalul german Der Spiegel, variaţiile pe piaţa valutară nu sunt în sine periculoase pentru economiile ţărilor din zona euro. Ba din contra, exporturile europene devin mai ieftine, ajutând la relansarea economiei. Avantajate vor fi mai ales ţările sudice, precum Spania, Portugalia sau Franta care exportă aşa-zise produse de masă (textile, masini mici) a căror atracţie este în primul rând preţul.
Problema zonei euro si a monedei unice este una de încredere: investitorii nu cred că europenii vor fi capabili să reacţioneze rapid şi unit, în cazul prelungirii crizei. Pentru liderul grupului informal al ţărilor euro, Jean Claude Junker, moneda unică rămâne „o valută credibilă” – după cum declara ieri noapte la Bruxelles.
Dar unii lideri europeni cred acum că fondurile de stabilitatea create recent, pentru Grecia si pentru întreagă zonă euro, nu sunt suficiente. Este nevoie de mai multă integrare economic şi mai ales fiscală.
Comisarul european pentru probleme fiscale, Ollie Rehn scrie astăzi, într-un important cotidian finlandez că Uniunea Europeană trebuie să controleze mai atent deficitul bugetar al ţărilor membre în zona euro.
Cancelara germana Angela Merkel a pledat şi ea pentru mai mult control asupra deficitelor dar şi asupra datelor statistice prezentate de ţările euro. Berlinul insistă acum ca întreaga zonă euro să urmeze exemplul Germaniei care anul trecut a introdus un articol în Constituţie prin care se interzice oricărui guvern să planifice un deficit mai mare de 0,35 la sută din PIB. Împotriva acestei măsuri se declară însă comisarul european Rehn, care avertizează de pericolul deflaţie.
Indiferent de soluţia care va fi găsită de liderii europeni, ea trebuie aprobată de fiecare Parlament în parte şi este greu de crezut că parlamentele naţionale vor ceda Bruxelles-ului fie şi parte din libertatea de a decide, independent, politica bugetară a ţării.
