Dacă ești interesat să urmărești cum Rusia se îndreaptă în direcția unei societăți „democratice”, „deschise” - scria zilele trecute în „Moscow Times” un comentator - atunci este instructiv să urmărești felul în care artiștii răspund ocaziilor de a angaja puterea în dezbateri. Observația era prilejuită de știrea despre întîlnirea pe care premierul Vladimir Putin a convocat-o vinerea trecută, în orașul Penza, la cca 380 de km depărtare de Moscova, cu un grup de actori, regizori, muzicieni și directori de muzee.
Potrivit anunțului oficial, preluat de Reuters și alte cîteva agenții de presă, întîlnirea a avut drept scop precis discutarea construcției și a renovării unor obiective culturale din Rusia. „Plănuim o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru a sprijini ramura în ansamblu”, le-a declarat Vladimir Putin participanților, promițînd cu acest prilej o mărire de salarii de la 1 iulie pentru personalul muzeelor și bibliotecari și un proiect de creare a unui nou teatru în centrul Moscovei ce ar urma să coste șase miliarde de ruble (echivalentul a ceva mai mult de 200 de milioane de dolari).
In discuțiile ce au avut loc la Penza, un director administrativ de teatru i-a cerut premierului să grăbească punerea în aplicare a unui nou concept de dezvoltare teatrală pînă în 2020, iar, conform Gazeta.ru, Putin s-a declarat de acord cu anularea cîtorva amendamente de lege ce privează teatrele de numeroase avantaje fiscale, și a promis să încheie reconstrucția Teatrului Tineretului, de la Saratov, unde lucrările au fost începute cu... 30 de ani în urmă.
Impresia generală despre acest colocviu al puterii cu artele, la citirea relativ puținelor relatări de presă, ar fi una pozitivă. Un ziarist, John Freedman, de la „Moscow Times” a avut însă ideea de a cerceta puțin mai adînc reacțiile oamenilor de cultură, așa cum au apărut ele formulate pe surse online, ca Facebook și Live Journal. Ceea ce a descoperit ține de deriziune, bătaie de joc și regrete exprimate la adresa celor ce au participat la întîlnirea cu premierul rus.
Fondatorul site-ului Teatr.doc, scria astfel că îl înțelege pe un tînăr regizor de film care a declarat că și-a cheltuit mai bine timpul continuîndu-și filmările decît pierzînd o zi să-l întîlnească pe Vladimir Putin. O comentatoare cunoscută de la radio Echo Moskvî scria pe pagina sa de Facebook că „dacă totul s-a petrecut cum a fost descris, atunci nu îți poate fi decît rușine”, iar participanților nu le va face plăcere să li se amintească de eveniment.
Nimeni însă nu pare să fi luat o poziție critică față de putere, profitînd de întîlnirea cu Putin, așa cum s-a întîmplat cu un an în urmă cînd interpretul de rock Iuri Șevciuk s-a confruntat deschis cu liderul rus pe tema restricțiilor din ultimii ani impuse libertății de exprimare.
Șevciuk pare să fi rămas, de altfel, o voce izolată printre artiști, o singură actriță a unui teatru moscovit exprimîndu-și ulterior susținerea pentru el, odată cu regretul de a nu fi avut curajul să vorbească în fața lui Putin.
Acum, după întîlnirea cu oamenii de artă de la Penza,
Așa se petrec lucrurile în această țară blestemată, trăind încă sub mecanismele și în ‘formatele’ staliniste”
comentatorul de la „Moscow Times” observa că o singură voce pare să fi spus lucrurilor pe nume, din out, și aceea cu rezerve. Alexei Devotcenko, un actor remarcabil din Sankt Petersburg, a scris pe Facebook-ul său: „M-am uitat peste cele cîteva relatări de ieri ale întîlnirii dintre Putin și liderii culturii. Imi este rușine. Și e dureros. Dar nu am dreptul moral să-i judec pe cei ce au fost acolo, pe cei pe care îi iubesc și respect. Eu sînt un colaborator extern. Ei răspund pentru colective întregi de teatre, pentru oameni vii... Așa se petrec lucrurile în această țară blestemată, trăind încă sub mecanismele și în ‘formatele’ staliniste”.
