Politici și comportamente culturale între tinerele talente și... cîini

Cît mai valorează cultura în ochii unor oameni politici și a unor instituții media? Intrebarea nu e inutilă dacă ar fi să se amintească, de exemplu, numai faptul că primarul Bucureștiului a preferat recent o întîlnire de propagandă electorală, pe tema cîinilor comunitari, decomandînd în ultimă clipă participarea și discursul pe care le avea programate la deschiderea Festivalului centenarului nașterii lui Sergiu Celibidache. Pe scurt: cultură și valori culturale contra... cîini!

Dintr-o perspectivă, dacă nu identică, măcar cu asemănări notabile, problema pare să fie în actualitate și în Marea Britanie, unde în lumea culturală ultima furtună a fost stîrnită de criticul muzical Norman Lebrecht, care semnala zilele trecute torpoarea prezentării și lipsa de promovare a unui concurs, altfel meritoriu, al BBC-ului, menit să descopere și să pună în valoare tinerele talente ale muzicii clasice. El însuși colaborator al programelor culturale ale BBC-ului, pe canalul Radio 3, Norman Lebrecht se revolta pe blogul său împotriva unei tendințe crescînde de a desconsidera adevărata cultură, în favoarea celei zise de consum și aducătoare de audiență.

Un comentator remarca imediat că pentru managementul televiziunilor britanice „un cîine dansator s-a bucurat de un interes mai mare (iar premiul a constat într-o sumă de 250 de ori superioară) decît «talentul» de la BBC”, violoncelista de 15 ani care a cîștigat concursul tinerilor interpreți. „Talentul muzical în această țară este unul din cele mai bune de pe glob. Dar favorizat este un cîine care dansează”.

Concursul tinerelor talente a fost cîștigat de violoncelista Laura van der Hejden, educată în Anglia și provenind dintr-o familie mixtă, jumătate elvețiană, jumătate olandeză. „Victoria ei - comenta în „Times” criticul Richard Morrison - vine la timp pentru a da un impuls campaniei de menținere a învățămîntului muzical în școlile de stat, într-o vreme în care el a devenit de două ori amenințat, pe fondul schimbărilor programei și al tăierii sălbatice de fonduri”.



Norman Lebrecht a fost departe de a face sau a îndemna la o revoluție politică, dar cei mai mulți ziariști culturali ai presei britanice nu s-a raliat cu el și nici nu l-au menajat. In fond, ceea ce spusese criticul fusese de domeniul benignului, el reproșînd BBC-ului prezentarea fără har a finalei Concursului, faptul că site-ul web al companiei nu a fost adus la zi vreme îndelungată și că nu a comunicat prompt rezultatele finale.

Dacă o serie de ziariști ai presei scrise s-au grăbit săia apărarea BBC-ului și să minimalizeze spusele lui Lebrecht, motivul l-a constituit cu siguranță afirmația categorică a acestuia potrivit căreia: „Intreaga presă britanică a ignorat rezultatele finale. Ceea ce este în parte un eșec din partea presei, dar o și mai mare lipsă din partea BBC-ului, care a eșuat de la bun început să promoveze Concursul”.

Inițial denumit „Tînărul Muzician al Anului”, devenit ulterior „Tînărul muzician al BBC-ului” („BBC Young Musician”), cu o desfășurare bianuală, concursul inițiat în 1978 continuă să se bucure de popularitate, iar conducerea BBC-ului se apăra zilele acestea, evidențiind că în competiție s-au înscris nu mai puțin de 453 de tineri.

Evident, este greu de făcut o paralelă directă cu ceea ce s-a petrecut în România cu Festivalul „Celibidache 100”, unde pînă acum atît presa culturală, în cea mai mare parte a ei, cît și rubricile zise de cultură ale cotidianelor, au strălucit prin ignorarea aniversării centenarului marelui dirijor de origine română și prin informații de multe ori inexacte, unele frizînd ridicolul (cum a fost prezentarea repetată a celebrei violoniste Ida Haendel drept o „elevă” a lui Sergiu Celibidache!).

Festivalul din România este la început și nu se poate face nici un bilanț al răsunetului său mediatic, deocamdată total minor, reflectat mai ales în presa de bulevard, și fără nici un impact dincolo de frontierele țării.

Comentariile britanice despre Concursul tinerelor talente observau că pe parcursul fazei finalei a competiției, două din din canalele principale ale televiziunii publice, BBC Four și BBC 2 au prezentat 11 ore de emisiuni, ce au inclus șase ore de concerte de muzică clasică.

Televiziunea română este partener mediatic al Festivalului Celibidache 100 și a promis transmiterea principalelor concertele ce vor avea loc în prima săptămînă a lunii iulie. Rămîne de văzut dacă noul ministru al culturii și guvernul în general vor demonstra mai multă sensibilitate decît cabinetul precedent față de aniversarea dirijorului și, implicit, problema susținerii financiare a Festivalului.