Situația politică și perspectivele de viitor ale Rusiei au fost rezumate în ultimul număr al publicației germane „Der Spiegel Online”, de un fost consilier prezidențial al lui Dmitri Medvedev, economistul Vladislav Inozemțev, director al Centrului pentru Studii Post-Industriale de la Moscova. Critic cunoscut al politicilor economice actuale, sub președinția lui Vladimir Putin, Inozemțev, este, între altele, lider al partidului liberal „Forța Civică”. Interviul este rezumat de Victor Eskenasy:
Vizita recentă la Moscova a cancelarului Angela Merkel continuă să aibă ecouri în Germania, unde parlamentarii și experții politici dezbat felul în care Berlinul ar trebui să trateze cu Moscova: de pe o linie critică față de politica lui Vladimir Putin sau de pe una pragmatic-reținută, pentru a nu afecta relațiile de afaceri cu Rusia. Benjamin Bidder, de la „Der Spiegel” i-a cerut opinia economistului Vladislav Inozemțev, întrebîndu-l care ar fi abordarea corectă.
Inozemțev este de părere că „exprimarea criticilor din exterior nu va avea nici un efect. Puteți uita Rusia ca democrație pentru următorii cinci-zece ani. Nu poate fi așteptat un progres major în modernizarea țării, iar Germania ar trebui să se concentreze pe interesele sale economice.” Pentru expertul moscovit: „Sistemul politic și economic din Rusia actuală este stabil” iar „de acum și pînă în 2018 nu este probabil să se petreacă revoluție. Economia va continua să crească pînă la încheierea termenului prezidențial al lui Putin, cu 2-3% anual, iar o majoritate a populației va rămîne mulțumită, fiindcă nu a trăit niciodată într-o situație atît de normală ca în prezent. Sistemul nu dă semne de dezintegrare.”
Intrebat pe ce își bazează aceste concluzii ferme, Vladislav Inozemțev răspunde: „Rusia a reușit chiar să evite cu bine criza financiară mondială, să reziste șocurilor externe. Cei care speră că Putin va pierde în curînd puterea grație vreunei crize economice, nu fac decît să se autoamăgească. Sistemul economic este robust și flexibil.”
Ziaristul publicației „Der Spiegel” se întreabă dacă recenta legislație adoptată pe tema definirii trădării și a restrîngerii dreptului la demonstrație, împreună cu pedepsele de închisoare pronunțate împotriva unor lideri ai opoziției, nu vor stîrni mînia populației. Vladislav Inozemțev este mai mult decît sceptic, afirmînd: „In esența ei, Rusia este o țară liberă. Pentru oamenii de rînd, limitarea libertăților este minimală - ei pot călători și să se informeze cum le place. Există un alt factor care va fi decisiv: foarte puțin ruși manifestă pentru idea unei organizări pentru a rezolva în colectiv problemele societății. In loc de a pune bazele unei organizații împotriva respresiunilor polițienești, cei mai mulți preferă să ofere mită ofițerilor de poliție. Această soluție simplă, individuală, există pentru fiecare problemă. Corupția funcționează exact ca o supapă. Iar dacă Kremlinul încearcă să strîngă șurubul cu opoziția, motivul este tocmai acesta: oameni buni, nu încercați să vă rezolvați problemele în mod colectiv! Altfel veți avea de-a face cu noi.”
Concluzia sună ca și cum, insistă ziaristul german, nu ar mai exista șansa izbucnirii unor proteste de masă așa cum s-a petrecut la vremea sfîrșitului Uniunii Sovietice. Vladislav Inozemțev răspunde: „Mulți au urît Uniunea Sovietică - oamenii au suferit restricții, au fost constrînși, li s-au pus piedici. Cei ce s-au revoltat au fost amenințați cu pedepse în Siberia. Astăzi, cei care s-au săturat își cumpără simplu un bilet de avion pentru Londra și nimeni nu îi împiedică să plece.”
Expertul rus afirmă, pe de altă parte, că șansele de succes ale unei modernizări pe plan economic sînt reduse. Și aceasta deoarece: „Progresul și modernizarea provin din eforturi de a deveni mai eficienți. Or, aceasta contrazice întreaga logică de funcționare a economiei ruse. [...] Nimeni nu este interesat de eficiență.
Priviți numai Gazpromul: compania nu va încerca niciodată să sporească eficiența, nu face decît să crească permanent prețurile. Un efort serios de modernizare ar cere ca elita rusă să facă o întoarcere completă de 180 de grade. [...]
Putin are o problemă. El vede lumea exclusiv prin lentilele banilor, crede că suma de bani pe care o distribuie pentru producția industrială și educație trebuie să reprezinte exact rezultatele investițiilor făcute. Or, banii se scurg în altă parte. Statul servește interesele elitei sale corupte.”
Iar expertul economic rus conchide: „Succesul modernizării survine întotdeuna dintr-o lipsă de alternativă. Așa a fost cazul Coreei de Sud după războiul cu nordul, al Chinei după devastatoarea Revoluție culturală, chiar al Braziliei sub dictatură militară. [Modernizarea] înseamnă, de asemenea, a face un pas pentru a te îndepărta de un trecut extrem de dureros. [...] Dar în Rusia de astăzi se vorbește din nou o mulțime despre cîte lucruri bune s-au făcut pe vremea Uniunii Sovietice...”
