În R. Moldova săptămâna curentă a fost proclamată Săptămâna Naţională a Voluntariatului sub genericul „Hai în gaşca voluntarilor!” Cât de mare este gaşca celor dispuşi să muncească o vreme fără plată şi cu ce se ocupă ea, a încercat să afle Tamara Grejdeanu:
Chiar dacă entuziasmul tinerilor care fac voluntariat nu este alimentat de interesul financiar, aceştia reuşesc de multe ori să atragă atenţia oamenilor asupra problemelor din comunitate, este de părere Igor Meriacre, director executiv al asociaţiei „Motivaţie”. În această săptămână, asociaţia pe care o conduce va implica tinerii voluntari pentru a vedea cât de accesibil este oraşul pentru persoanele care folosesc scaun rulant, vârstnici sau mame cu copii mici. Toată informaţia colectată de voluntari şi membrii organizaţiei va fi inclusă într-o hartă a accesibilităţii în instituţiile sociale, a mai adăugat Igor Meriacre:
„O să indicăm adresele acestor imobile, nivelul de accesibilitate, astfel încât să putem oferi persoanelor din grupul de mobilitate redusă o posibilitate clară de a-şi planifica traseele atunci când au nevoie de a merge la magazin, farmacie, policlinică. Noi tot spunem că ne dezvoltăm, preluăm anumite practici pozitive şi prin această acţiune chiar am vrut să vedem care este atitudinea societăţii, pe cât de bine vor oamenii să se implice în aceste activităţi.”
Persoanele care fac voluntariat, oferă ajutor şi primesc în schimb aptitudini şi cunoştinţe în diverse domenii, spune Cristina Dolgher, reprezentanta Coaliţiei Voluntariat. În Republica Moldova este şi o lege a voluntariatului care presupune că angajatorii trebuie sa ia în consideraţie experienţa de voluntariat în domeniu ca şi experienţă de muncă. Deocamdată însă această lege, zice Cristina Dolgher, nu poate avea şi caracter aplicativ:
„Tinerii sunt destul de implicaţi şi o fac de fapt pentru a căpăta experienţă, nu neapărat pentru a declara experienţa respectivă la angajare. Legea voluntariatului din Republica Moldova asigură într-un anumit fel recunoaşterea experienţei obţinute în cadrul activităţii de voluntariat ca experienţă de muncă, însă, în prezent, această prevedere nu este aplicată fiindcă nu sunt implementate anumite mecanisme care să permită acest lucru.”
Anastasia Doagă, tânără voluntară care îşi face studiile la facultatea de drept a Universităţii de Stat este implicată de aproape trei ani în activităţi pentru care nu este remunerată. Ea spune că tinerii care fac voluntariat fie sunt motivaţi de posibilitatea de a acumula competenţe în plus, fie de spiritul civic de cetăţean:
„Din păcate sunt foarte puţini tineri care într-adevăr au entuziasmul de a continua voluntariatul. Foarte multă lume aplică să fie membru într-o organizaţie însă o face doar pentru o bifă în CV. Din punctul meu de vedere prin proiectele de voluntariat şi prin proiectele sociale, ştim că facem un pas spre a avea un trai mai bun. Toate activităţile se şi punctează la muncă, da, este şi acesta un avantaj, dar nu este primul pe listă.”
Pe mulţi dintre tineri munca de voluntar îi ajută totodată să se regăsească pe plan vocaţional, este de părere Olga Melniciuc, preşedinta filialei Chişinău a Organizaţiei tinerilor lideri şi antreprenori din Moldova JCI. Ea spune că cei care s-au angajat datorită experienţei de voluntar sunt foarte deschişi să ofere un loc de muncă tinerilor:
„Antreprenorii tineri, care au fost şi ei probabil rândul lor cândva voluntari, atrag foarte mare atenţiei experienţei de voluntariat a tinerilor pe care îi angajează. Cu antreprenorii un pic mai în vârstă nu pot spune acelaşi lucru, având în vedere că nu prea au avut experienţă, ei nu cunosc ce înseamnă voluntariatul la momentul de faţă, probabil nu sunt atât de deschişi. Tinerii devin tot mai implicaţi şi tot mai interesaţi de munca de voluntariat. Acum există multe organizaţii la nivel de studenţi care îndeamnă tinerii să devină voluntari şi să-şi dezvolte nişte abilităţi.”
Deşi tot mai multe organizaţii promovează şi cheamă tinerii să contribuie cu ceva în folosul societăţii, mulţi dintre voluntari şi-au exprimat opinia că această mişcare abia se încetăţeneşte în Republica Moldova, tinerii având întâi de toate nevoi materiale după care şi spirit de binefacere.
Chiar dacă entuziasmul tinerilor care fac voluntariat nu este alimentat de interesul financiar, aceştia reuşesc de multe ori să atragă atenţia oamenilor asupra problemelor din comunitate, este de părere Igor Meriacre, director executiv al asociaţiei „Motivaţie”. În această săptămână, asociaţia pe care o conduce va implica tinerii voluntari pentru a vedea cât de accesibil este oraşul pentru persoanele care folosesc scaun rulant, vârstnici sau mame cu copii mici. Toată informaţia colectată de voluntari şi membrii organizaţiei va fi inclusă într-o hartă a accesibilităţii în instituţiile sociale, a mai adăugat Igor Meriacre:
„O să indicăm adresele acestor imobile, nivelul de accesibilitate, astfel încât să putem oferi persoanelor din grupul de mobilitate redusă o posibilitate clară de a-şi planifica traseele atunci când au nevoie de a merge la magazin, farmacie, policlinică. Noi tot spunem că ne dezvoltăm, preluăm anumite practici pozitive şi prin această acţiune chiar am vrut să vedem care este atitudinea societăţii, pe cât de bine vor oamenii să se implice în aceste activităţi.”
Persoanele care fac voluntariat, oferă ajutor şi primesc în schimb aptitudini şi cunoştinţe în diverse domenii, spune Cristina Dolgher, reprezentanta Coaliţiei Voluntariat. În Republica Moldova este şi o lege a voluntariatului care presupune că angajatorii trebuie sa ia în consideraţie experienţa de voluntariat în domeniu ca şi experienţă de muncă. Deocamdată însă această lege, zice Cristina Dolgher, nu poate avea şi caracter aplicativ:
„Tinerii sunt destul de implicaţi şi o fac de fapt pentru a căpăta experienţă, nu neapărat pentru a declara experienţa respectivă la angajare. Legea voluntariatului din Republica Moldova asigură într-un anumit fel recunoaşterea experienţei obţinute în cadrul activităţii de voluntariat ca experienţă de muncă, însă, în prezent, această prevedere nu este aplicată fiindcă nu sunt implementate anumite mecanisme care să permită acest lucru.”
Anastasia Doagă, tânără voluntară care îşi face studiile la facultatea de drept a Universităţii de Stat este implicată de aproape trei ani în activităţi pentru care nu este remunerată. Ea spune că tinerii care fac voluntariat fie sunt motivaţi de posibilitatea de a acumula competenţe în plus, fie de spiritul civic de cetăţean:
„Din păcate sunt foarte puţini tineri care într-adevăr au entuziasmul de a continua voluntariatul. Foarte multă lume aplică să fie membru într-o organizaţie însă o face doar pentru o bifă în CV. Din punctul meu de vedere prin proiectele de voluntariat şi prin proiectele sociale, ştim că facem un pas spre a avea un trai mai bun. Toate activităţile se şi punctează la muncă, da, este şi acesta un avantaj, dar nu este primul pe listă.”
Pe mulţi dintre tineri munca de voluntar îi ajută totodată să se regăsească pe plan vocaţional, este de părere Olga Melniciuc, preşedinta filialei Chişinău a Organizaţiei tinerilor lideri şi antreprenori din Moldova JCI. Ea spune că cei care s-au angajat datorită experienţei de voluntar sunt foarte deschişi să ofere un loc de muncă tinerilor:
„Antreprenorii tineri, care au fost şi ei probabil rândul lor cândva voluntari, atrag foarte mare atenţiei experienţei de voluntariat a tinerilor pe care îi angajează. Cu antreprenorii un pic mai în vârstă nu pot spune acelaşi lucru, având în vedere că nu prea au avut experienţă, ei nu cunosc ce înseamnă voluntariatul la momentul de faţă, probabil nu sunt atât de deschişi. Tinerii devin tot mai implicaţi şi tot mai interesaţi de munca de voluntariat. Acum există multe organizaţii la nivel de studenţi care îndeamnă tinerii să devină voluntari şi să-şi dezvolte nişte abilităţi.”
Deşi tot mai multe organizaţii promovează şi cheamă tinerii să contribuie cu ceva în folosul societăţii, mulţi dintre voluntari şi-au exprimat opinia că această mişcare abia se încetăţeneşte în Republica Moldova, tinerii având întâi de toate nevoi materiale după care şi spirit de binefacere.
