Peste 150 de primari din întreaga republică s-au adunat azi la Forumul internațional „Fonduri pentru administrațiile publice locale”, la care au participat şi reprezentanți din Romania, Ucraina, Croația şi Polonia. Primarii au discutat despre realitățile din primăriile pe care le conduc şi în ce măsură reuşesc să atragă fonduri pentru a acoperi necesităţile comunităţii. Experţii au îndemnat autoritățile locale să se asocieze în platforme de colaborare regională şi să împrumute din experienţa altor state.
Capacitatea autorităţilor locale de a dezvolta servicii şi a îmbunătăţi infrastructura comunităţii depinde de autonomia locală de care dispun primarii, este de părere Ion Beschieru de la Congresul Autorităţilor locale din Republica Moldova, organizaţie care întruneşte peste şase sute de edili. Primarii spun că aşteaptă adoptarea Legii finanţelor publice locale, care le-ar permite să gestioneze bugetul şi treburile interne ale comunităţii fără a depinde de poziţia autorităţilor raionale. Ion Beschieru spune că odată cu adoptarea legii primarii vor fi motivaţi să sporească veniturile şi să caute parteneri de dezvoltare:
„Dacă legea veche se baza de fapt pe nişte normative de cheltuieli, când deşi aveai bani în bugetul local, îţi prescria exact unde şi cât trebuie să cheltuieşti, acum legea nouă încurajează primăriile active care se străduie să mărească resursele financiare. Şi având o anumită sumă de bani, sunt liberi să decidă cum îi cheltuiesc, să prioritizeze şi inclusiv să aibă bani pentru contribuţie, ca să scrie proiecte, să dezvolte documentaţia necesară, planuri urbanistice, strategii, proiecte de calitate.”
Reprezentantul autorităţilor locale mai zice că primăriile din satele Moldovei duc lipsă de specialişti în domeniul economic, juridic sau care ar avea pricepere de atragere a investiţilor. După părerea lui, realizarea deplină a reformei de descentralizare va dezlega mâinile primarilor şi le va da posibilitate să aducă specialişti la aparatul primăriei:
„În primăriile din satele noastre nu există specialişti calificaţi care să pregătească aceste proiecte. La noi se aşteaptă ca primarul, personal să pregătească şi să aplice aceste proiecte, pe când, în mod normal, el ar trebui să aibă o echipă de profesionişti.”
Stau de vorbă cu Galina Lachi, primar al satului Rediul Mare. Ea spune că este în căutarea mijloacelor financiare care i-ar permite să realizeze proiecte ce ţin de aprovizionarea cu apă a localităţii, întrucât nu poate miza pe bugetul local:
„Administraţia publică locală are nevoie de astfel de ajutoare fiindcă acum bugetele locale sunt foarte constrânse, doar suntem la asigurarea statului şi nu avem bani pentru a desfăşura alte activităţi de dezvoltare, social-culturale. Până acum nu am avut parte de parteneri străini, de atragerea investiţiilor. Noi am lucrat numai cu fondul de investiţii, cu care am avut un proiect pentru reparaţia grădiniţei, dar alte proiecte noi nu am avut în sat.”
Pentru a beneficia de fondurile europene cât şi cele din cadrul programelor regionale de dezvoltare primarii trebuie să propună proiecte ample care s-ar putea extinde în mai multe localităţi. Petru Burlacu, primarul oraşului Cahul spune că sunt asemenea exemple reuşite, pe segmentul de gestionare a deşeurilor şi de valorificare a energiei alternative:
„La capitolul salubrizare noi am beneficiat de acelaşi proiect implementat pe fondurile de dezvoltare regională, cât şi din fonduri europene. Acum suntem la o etapă, pe acelaşi proiect, în comun cu primăria Municipiului Vaslui. Astfel de parteneriate, pe alte proiecte, noi avem şi cu Galaţi. Avem acest proiect care vizează oportunitatea de reglementare energetică şi surse de alternativă.”
Pentru a se asigura că ideea de proiect va fi acceptată de investitori, primarii trebuie să facă dovada că pot contribui cu cel puţin 10 procente din întreaga sumă de realizare a proiectului. Iată de ce mulţi dintre ei spun că în condiţiile bugetelor actuale, sunt iniţiative care se opresc la etapa de scriere şi calculare a cheltuielilor.
