In perioada 21-26 octombrie, specialistii pe probleme de tineret din raioane participa la o conferinta nationala, organizata de Ministerul Tineretului si Sportului, pentru a discuta cum se aplica si ce efect au politicile din acest domeniu. Tamara Grejdeanu s-a interesat in ce masura obiectivele strategice promovate de guvern şi raspund necesitatilor tinerilor, ce implică politicile de tineret si care aspecte sunt cele mai importante.
Prezentată de autori drept un itinerar de lucru în domeniul tineretului, strategia naţională pentru tineret cuprinde un set de politici care ar trebui să răspundă la necesităţile şi aspiraţiile tinerilor dintr-o anumită comunitate. Cel puţin astfel o califică Tudor Darie, fost consilier pe probleme de tineret al premierului.
El spune că politicile, sunt de fapt soluţii la problemele tinerilor, pe care autorităţile, centrale şi locale trebuie să le includă într-un plan concret de acţiuni.
Chiar dacă strategia ar fi una bună, crede Tudor Darie, nu sunt suficienţi oameni care să se preocupe de realizarea obiectivelor: „La nivel naţional avem un minister care are capacităţi insuficiente la nivel de resurse umane pentru a implementa politicile de tineret. În acest sens ar trebui consolidate practic capacităţile instituţiilor care sunt responsabile de implementarea politicilor de tineret.
Ar trebui să fie create anumite secţii responsabile de politicile de tineret la nivel raional. Varianta perfectă ar fi să existe persoane responsabile la nivel de fiecare sat, dar dacă lucrul acesta nu este posibil, măcar să intre în fişa de post a unuia din funcţionarii din fiecare sat, şi atunci am putea vorbi de o anumită infrastructură, dacă pot să zic aşa, în ceea ce priveşte implementarea politicilor de tineret.”
Vedernic Sergiu, specialist pe probleme de tineret în raionul Anenii -Noi, spune că marea majoritate a tinerilor sunt de părere că autorităţile au uitat de ei şi că pot să conteze doar pe propriile forţe. Pentru a schimba viziunea celor rămaşi acasă, specialistul spune că au de gând să implice în activităţi anume tinerii din sate, acolo unde se vede cel mai puţin efectul politicilor de tineret:
„Trebuie să încercăm să le arătăm că şi acasă se poate de făcut un ban şi se pot face studii de calitate. Aceasta ţine şi de domeniul informaţional şi de domeniul public. Posibil, din ei vor creşte viitorii funcţionari sau viitorii antreprenori. Încercăm să cuprindem cât mai multe domenii posibile. Urmează seminarul de orientare profesională, fiindcă sunt anumite profesii foarte populare, dar după profesie lucrează fiecare al cincilea, al zecelea.”
În raionul Ungheni, de exemplu, pentru desfăşurarea acţiunilor de susţinere a tinerilor, în anul curent au fost alocaţi 75 de mii de lei. Tatiana Lazăr, specialist la Consiliul raional, spune că tinerii sunt implicaţi în acţiuni de salubrizare, participă la cursuri de formare profesională, însă aceşti bani nu sunt destui pentru a le crea condiţii de angajare şi a le oferi spaţii locative, mai ales familiilor tinere: „Sigur că depinde foarte mult de noi, cum colaborăm şi găsim parteneri în agenţii economici, în activităţi cu ONG-urile. Consiliul raional, dacă noi argumentăm că avem nevoie de desfăşurat acţiuni, solicităm finanţe şi ne alocă. Sunt probleme în alte comunităţi, mai ales în localităţile rurale, unde bugetul este foarte mic. Tinerii pot participa doar la un hram al satului şi atât, dacă nu mai sunt solicitări de la raion, au rar posibilitatea să participe la activităţi.”
De aproape zeci ani, în Ungheni activează consiliul local al tinerilor care are şi un preşedinte delegat să participe la toate şedinţele consiliului raional. Acesta reprezintă interesul tinerilor şi are grijă să promoveze proiectele care îi vizează direct.
Autorităţile îşi propun ca asemenea consilii să apară în fiecare raion şi evetual chiar in fiecare localitate, spune Constantin Ţurcanu de la Ministerul Tineretului şi Sportului, astfel încât tinerii să devină parteneri interesaţi: „Ne propunem să realizăm consilii locale ale tinerilor în toate centrele administrative, acolo unde ele nu sunt. Acolo unde ele sunt, să le consolidăm, astfel încât în 2014 împreună cu tinerii din localităţile Republicii Moldova să realizăm o serie de proiecte. Privind identificarea problemelor cu care se confruntă tinerii atunci când încearcă să realizeze ei ceva, pot fi ele de ordin birocratic, sau de ordin financiar, oricare.”
Specialiştii în domeniu susţin că obligativitatea de a pune în practică aceste politici le revine în primul rând aleşilor care şi-au asumat responsabilităţi în faţa tinerilor, iar rezolvarea problemelor trebuie să înceapă mai întâi cu revizuirea ofertei educaţionale. Autorităţile speră că prin aplicarea acestor măsuri ar putea demotiva tinerii să plece din ţară.