România risca sa se sufoce din punct de vedere energetic, arata Cristian Campeanu intr-o analiza publicata de România libera. Intr-un interval foarte scurt, trei state dependente de gazul rusesc si-au lamurit solutiile potrivite. Nu si România. Bulgaria, de pilda, s-a intors cu totul catre Rusia. Polonia a inceput sa foloseasca resursele proprii de gaze de sist, care nu sunt prea mari, si e pe cale sa-si asigure un import avantajos de gaze din Statele Unite. Ucraina este insa cazul cel mai spectaculos. Recent, a semnat un acord in valoare de 10 miliarde de dolari cu compania americana Chevron pentru exploatarea gazelor de sist din doua regiuni. Un alt acord de acelasi fel a fost semnat in septembrie cu compania Shell. Odata functionale, aceste exploatari de gaze de sist ar putea completa ceea ce-i lipsea Ucrainei ca sa devina independenta din punct de vedere energetic, considera analisti consultati de Cristian Campeanu.
Pentru România, noua situatie a Ucrainei inseamna competitie pentru relatia cu Chevron. Avantaj Ucraina: nu are constangeri legate de respectarea mediului care sa ridice costurile exploatarii, nefiind membra a Uniunii Europene. Avantaj România: daca Chevron gaseste gaze de sist in Ucraina, e sigur ca ele exista si in România, in zona Barlad, fiind vorba de acelasi bazin carpatic. „Cu cele două contracte semnate, scrie Cristian Campeanu, Ucraina devine un actor energetic regional de prim rang [...] ceea ce îi va creşte şi importanţa geostrategică. În loc de o mare problemă la Răsărit - Rusia -, România s-ar putea trezi cu două”.
Tot in România libera, Alina Mungiu-Pippidi isi formuleaza propria explicatie pentru goana dupa bani a guvernului de la Bucuresti: ar fi vorba despre acoperirea unor corecţii aplicate retroactiv de Uniunea Europeană pentru deficienţe de cheltuire a banilor europeni in perioada 2009-2011. E vorba asadar de perioada guvernarii Boc, cand „Traian Băsescu avea toate pîrghiile puterii, DNA era condus de Daniel Morar”. Numai ca nici sub guvernarea lui Victor Ponta si a Uniunii Social-Liberale lucrurile nu stau altfel, spune Mungiu. „Nu am dovezi că sub guvernul Ponta ar fi crescut semnificativ capacitatea de control pe toate nivelele (prefecţi, corpuri de control, audituri independente, Curtea de conturi) dincolo de primul elan de a-i controla pe cei dinainte”.
In sfarsit, site-ul ziare.com publica un interviu cu judecatorul Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care anunta ca magistrati din mai multe state foste comuniste s-au reunit recent la Praga in jurul ideii de a constitui o retea europeana de lupta impotriva coruptiei judiciare. Preocuparea pentru curatirea sistemelor judiciare nationale exista si la nivel global. Potrivit lui Danilet, Organizatia Natiunilor Unite ar putea institui un mecanism de monitorizare asemanator Mecanismului de Cooperare si verificare al Comisiei Europene. Adica faimosul MCV.
