Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat astăzi indicele libertăţii presei din ţările Parteneriatului Estic, pentru perioada iulie-septembrie 2013. În acest trimestru, Republica Moldova se clasează pe locul întâi, fiind urmată la o diferenţă mică de punctaj de Georgia, Armenia şi Ucraina. Chiar dacă Moldova a ajuns în fruntea clasamentului, experţii constata că presa moldoveneasca continua sa fie „parţial liberă”. Tamara Grejdeanu relatează:
Deşi situaţia presei a evoluat spre bine în topul statelor din parteneriatul estic, experţii care au participat la elaborarea studiului constată că jurnaliştii obţin cu greu unele informaţii de interes public iar alteori sunt nevoiţi să plătească şi taxe. Asemenea situaţii, spune Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă se întâmplă când jurnaliştii de investigaţie cer date înregistrate la Cadastru sau la Camera Înregistrării de Stat. Ea este de părere că instituţiile publice, prin intermediul serviciilor de presă ar trebui să aibă o mai mare deschidere la solicitările jurnaliştilor şi eventual să colaboreze cu ONG-urile care lucrează în domeniul mass-media:
„Nu există dialog şi nu există discuţie între instituţiile oficiale şi ONG-urile de presă despre cum ar putea fi facilitat accesul la informaţii în aceste cazuri. Nu există prea multe discuţii despre profesionalizarea în continuare a serviciilor de presă şi răspunderea lor la necesităţile instituţiilor media, deci, aici ar mai fi de lucru.”
Totodată, experţii nu au trecut cu vederea şi declaraţiile unor persoane publice care ar putea împiedica libera exprimare a jurnaliştilor. Aceştia au făcut trimitere la ideea de reintroducere a pedepsei penale pentru calomnie, sugerată de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.
Cu efect negativ a fost cotată şi suspendarea difuzării online a şedinţelor guvernului, spune Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent:
„Minus e că a fost aprobată acea decizie la guvern, prin care presa nu mai are acces online la şedinţele executivului. Iarăşi, e vorba de o tendinţă negativă, pentru că, credem că trebuia să se discute această iniţiativă, iniţial, cu societatea civilă, să se facă anumite întâlniri, dezbateri. După care să existe mai multe explicaţii privind modalităţile în care jurnaliştii pot să acceseze, să aibă acces la informaţiile de care au nevoie.”
O altă problemă semnalată de experţi se referă la concentrarea mai multor instituţii în mâinile unui singur proprietar, lucru care stimulează cenzura şi autocenzura, mai spune Alina Radu:
„Cunoaştem că mai multe instituţii media aparţin unuia şi aceluiaşi personaj şi atunci este foarte clar că uneori reporterii nici nu întreabă sau nici nu se consultă cu editorii dacă ar trebui să facă ceva critic despre acest patron politic. Ei se autocenzurează şi nu mai procedează la iniţiativă jurnalistică în acest sens. Deci autocenzura este încă un fenomen care trebuie discutat şi trebuie evaluat.”
Libertatea de exprimarea a jurnaliştilor în mediul online a fost cotată de experţi cu cel mai înalt punctaj. Vladimir Soloviov, de la publicaţia online Kommersant spune că în acest mediu, deseori, lipsa unor reglementări este în detrimentul calităţii:
„Pe internet poate apărea orice fel de informaţie şi uneori conţinutul este distorsionat intenţionat sau pur şi simplu putem observa că nu se ţine cont de o regulă simplă, care cere cea de-a doua sursă în material. Pe internet, acum, din păcate, se crede că principalul este să se pună un titlu cât mai răsunător pentru a atrage atenţia vizitatorilor, sau, deseori, este publicată informaţie neverificată.”
Realizatorii raportului au mai remarcat că în ultimul timp s-a îmbunătăţit relaţia presei cu justiţia. Chiar dacă jurnaliştii sunt chemaţi deseori în judecată, mai ales de politicieni şi funcţionari publici, nu li se mai cer despăgubiri exagerate care ar putea duce la închiderea instituţiei de presă.
Experţii sugerează că în defavoarea dezvoltării presei este şi lipsa de transparenţă a proprietăţii media, dar şi monopolul statului asupra distribuţiei presei scrise.
