Noua faţă a Procuraturii

Un concept de reformare a procuraturii, elaborat de un Grup de lucru creat vara trecută de Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală, a fost publicat pentru dezbateri publice. În baza acestui concept urmează a fi elaborate proiectele de modificare a cadrului legislativ existent. De fapt, ce-ar urma să se schimbe fundamental prin reforma intenţionată a procuraturii, având ca punct de pornire acest document? O convorbire cu Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice şi preşedinte al Grupului respectiv de lucru pentru reformarea procuraturii.

Europa Liberă: Aşadar, conceptul reformării procuraturii, elaborat din vara trecută a fost publicat pentru dezbatere publică, înainte de a ajunge în Parlament şi de a se concretiza în diverse amendamente pentru legislaţia de acum… Am auzit despre intenţia declarată a grupului coordonat de Dvs. de a întrupa prin proiectul respectiv cele mai bune practici din domeniu. Care este schimbarea cea mai importantă privind procuratura, dacă acest document va rămâne în picioare cel puţin ca spirit?

Vladislav Gribincea: „Cred că trebuie să vin aici cu două concretizări. Conceptul nu va fi transmis Parlamentului. Conceptul este un document elaborat de experţi care va rămâne aşa cum a fost făcut public. Va fi probabil modificat dacă vor veni argumente convingătoare proiectul de lege elaborat în baza acestui concept şi care va fi transmis Parlamentului. Asta este prima clarificare pe care voiam să o fac. Iar a doua chestiune este de fapt răspunsul la întrebarea dvs. Nu se poate spune, cel puţin eu nu pot spune, că există o singură schimbare cea mai importantă. În concept sunt mai multe. Printre cele mai importante ar fi schimbarea legislaţiei în cea ce priveşte competenţele Procuraturii, adică îngustarea competenţei Procuraturii cu preponderenţă asupra aspectelor penale; modul de numire a Procurorului general, astfel încât acest proces să nu devină unul eminamente politic cum este în acest moment; cariera şi disciplina procurorilor, astfel încât să se introducă o previzibilitate mai mare în acest sens; şi, bineînţeles, admiterea în profesie a procurorilor care în acest moment este incert reglementată în lege, sau subordonarea procesuală a procurorilor. Astăzi procurorii sunt subordonaţi mai multor procurori concomitent şi aceasta nu asigură deloc eficienţa acestora.”

Europa Liberă: În baza acestui concept va scrisă o lege, dacă înţelegem corect. Cine va scrie această lege: grupul de lucru sau altcineva?

Vladislav Gribincea: „Conform ordinului comun în baza căruia a fost creat grupul de lucru, acest grup de lucru are sarcina să scrie acest proiect. Şi în acest moment grupul de lucru deja lucrează la proiectul de lege.”

Europa Liberă: După ce aţi enumerat cele mai importante schimbări aşteptate, care sunt, din punctul dvs. de vedere, cele mai sensibile aspecte ale reformei, aşa cum se regăsesc ele deocamdată în acest concept?

Vladislav Gribincea: „Noi suntem conştienţi că oricare reformă generează o rezistenţă. Ea ar putea să vină atât de la procurori, care bineînţeles sunt obişnuiţi să lucreze după anumite reguli, iar schimbarea le creează un anumit disconfort, sau chiar de la politicieni, care prin natura lucrurilor ar vrea să aibă un control mai mare asupra anumitor procese. Eu cred că inevitabil vor fi discuţii multe în Parlament în ceea ce priveşte competenţele Procuraturii şi modul de numire a Procurorului general, iar procurorii probabil nu vor fi foarte fericiţi cu excluderea unor chestii care oricum nu generau efecte, dar le erau acordate, spre exemplu gradele speciale. Conceptul propune excluderea acestora, pentru a asigura că ei nu sunt percepuţi ca o structură militară.”

Europa Liberă: Dacă le-am putea lua pe rând, foarte punctual cum se restrâng competenţele şi ce model de numire a Procurorului general prevede conceptul?

Vladislav Gribincea: „Cu competenţele mai întâi. În acest moment Procuratura are o gamă destul de largă de competenţe şi de la bun început trebuie să menţionez că în Europa există diferite modele de procuraturi. Există procuratura care este foarte apropiată de una de tip sovietic, care parţial este transpus în viaţă şi de modelul moldovenesc. Şi există procuraturi în care procurorii sunt focusaţi asupra unor chestiuni foarte exacte, eminamente penale. Noi propunem să mergem pe al doilea model, astfel încât grosul activităţii procurorilor să fie activităţi penale şi să nu aibă competenţe procurorul să intervină în proceduri civile. Pentru aceasta există alte autorităţi. Să fie exclusă competenţa procurorilor de a efectua controale în afara dosarelor penale, iar funcţia procurorilor de control al respectării legalităţii să fie redusă doar la organele de forţă.”

Europa Liberă: Este un lucru pe care l-am auzit de la mai mulţi chiar procurori, că ar trebui îngustate astfel competenţele… Şi în numirea Procurorului General, pe ce model a mers grupul de lucru?

Vladislav Gribincea: „Există în Europa mai multe modele de numire a Procurorului General, dar noi am selectat un model şi aici grupul de lucru a fost unanim – un model care ar reduce la maxim posibilitatea de influenţă politică a procesului. Modelul este similar celui care există la moment pentru numirea judecătorilor şi este următorul: se efectuează un concurs, în acest caz un concurs deosebit, Consiliul Superior al Procurorilor anunţă un concurs atât pentru procurori, cât şi pentru neprocurori, în baza unor criterii clare; în baza concursului se identifică o persoană care se propune nu Parlamentului, ci Preşedintelui ţării, care prin natura sa va fi o persoană de compromis şi mai puţin predispusă spre concilieri de natură politică. ”

Europa Liberă: E de înţeles opţiunea de scoatere de sub presiunea politicului, atât cât este posibil, a Procurorului General? Cum însă, pentru echilibru, se poate asigura şi scoaterea de sub presiunea breslei, a „castei” cum se ironizează uneori, ca să referim la manifestarea cea mai frecventă? Unii vor spune că dacă doar breasla, sau în interiorul ei se va decide viitorul candidat, va exista un dictat al acesteia în alegerea Procurorului…

Vladislav Gribincea: „Bineînţeles că astfel de argumente sunt acceptabile şi în acest sens trebuie să menţionez următoarele lucruri: nici o reformă nu va avea succes dacă ea nu va fi susţinută de cei care sunt reformaţi. Bineînţeles că nu tot ce se propune a fi reformat va fi susţinut de breaslă şi pentru aceasta trebuie să existe un sistem de contrabalanţe. Primul sistem de contrabalanţă este componenţa Consiliului Superior al Procurorilor. Consiliul Superior al Procurorilor este compus în proporţie de 50% din nonprocurori. Adică organul care va propune candidatura va fi compus din 50% procurori şi 50% nonprocurori, adică nu se poate spune că va reprezenta exclusiv opinia procurorilor. A doua chestiune este că acest organ trebuie să explice de ce a selectat o candidatură sau alta. Şi al treilea: faptul că preşedintele va putea refuza candidatul o dacă consideră că nu e compatibil cu funcţia de Procuror General, dar în acest caz Consiliul Superior al Procurorilor va avea posibilitatea să propună repetat aceiaşi candidatură, dar cu un număr mai mare de voturi.”

Europa Liberă: Ceva similar ca în cazul judecătorilor… Ce acte ar urma să fie amendate pornind de la acest concept? Şi, de fapt, nu vor fi amendamentele prevăzute atât de multe şi greu de adoptat încât reforma să devină o nouă „conservă” niciodată gata de consum?

Vladislav Gribincea: „Bineînţeles că, tehnic, se presupune o modificare atât a Constituţiei, cât şi a Legii cu privire la Procuratură. Dar modificarea Constituţiei vizează probabil un singur aspect: modul de numire a Procurorului general. Au fost voci care spuneau că nu reuşim să modificăm Constituţia. Bineînţeles că şansele acum de modificare a Constituţiei sunt mici, dar nici nu avem nevoie în această parte de o modificare rapidă în sensul că Procurorul General actual oricum are un mandat pe 4 ani, iar în 4 ani cred că se poate modifica cu uşurinţă Constituţia. Iar grosul modificărilor ar trebui să se referă la Legea cu privire la Procuratură şi alte legi care reglementează activitatea procurorilor.”

Europa Liberă: Ce reacţii deja au existat şi în general, dvs. personal şi – dacă ştiţi – colegii din grup, ce veţi face dacă din concept până la urmă se vor omite opţiuni vitale pentru buna reformare a procuraturii? Vă veţi menţine paternitatea documentului?

Vladislav Gribincea: „Noi trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că unele prevederi vor genera rezistenţă. Noi suntem conştienţi de asta. Sarcina noastră, a grupului de lucru, care este un grup de experţi compus nu doar din reprezentanţi ai societăţii civile, ci şi din procurori, şi trebuie să spunem că majoritatea prevederilor incluse în proiect a fost acceptată unanim, atât de către procurori, cât şi de neprocuroii din grupul de lucru. Sarcina noastră a fost să producem un document care ar include cele mai bune practici în domeniul Procuraturii. Şi sper că am reuşit, dacă nu într-o manieră perfectă, destul de bine să facem acest lucru. Acum sarcina noastră de mai departe este să scriem proiectul de lege. Bineînţeles că proiectul legii fiind scris, aici rolul grupului de lucru se termină şi mai departe deja, dacă vor fi acceptate sau nu iniţiativele grupului de lucru, e o altă chestiune care cade pe umerii celor care iau decizii politice şi riscurile, de asemenea, sunt ale celor ce iau decizii. Şi noi nu pretindem ca ceea ce propunem noi să fie acceptat fără rezerve, nu asta ar trebui să se înţeleagă, şi nu ar fi o chestiune democratică. Dar negarea cu desăvârşire a unor chestiuni importante din conţinut ar da un semnal clar de înţeles pentru toţi că cineva nu doreşte o reformare profundă a Procuraturii, de ca4re vă asigur avem nevoie astăzi, şi nu mâine sau poimâine.”