Istoricul Octavian Ţîcu constată într-un editorial din Cotidianul.md că găselnița Partidului Democrat numită ingenios pro-Moldova nu aduce nimic nou în căutarea soluțiilor de supraviețuire politică. „Această dorință de se axa pe o suveranitate limitată imaginară, în afara civilizației europene, ascunde nu doar preocupările unui regim criminal de a păstra puterea, dar mai ales dificultățile istorice ale locuitorilor R. Moldova de a-și asuma plenar identitatea europeană”, notează istoricul. El mai consideră că moldovenii percep Uniunea Europeană şi Occidentul „oportunist, mecanic, geografic şi politic, fără a avea o percepţie istorică, spirituală, culturală şi mentală a identității lor europene”. Astfel s-ar explica orientarea întârziată a R. Moldova către UE, natura schimbătoare a preferințelor moldovenilor pentru Vest sau Est, ipocrizia clasei politice și diferite invenții pro-Moldova, spune la sfîrșit Octavian Ţîcu.
Președintele Asociației pentru Politica Externă, Victor Chirilă, explică, în cinci argumente, de ce federalizarea ar fi fatală pentru R. Moldova. Efectele unei eventuale federalizări deschise sau voalate ar fi „sfârşitul obştesc al statului R. Moldova… victoria opțiunii civilizaționale ruso-ortodoxe, reprezentată de secesionismul transnistrean… sfârșitul definitiv al integrării europene și reincluderea în spațiul geopolitic dominat de Rusia”, notează Chirilă, citat de Timpul.md. Expertul mai spune că federalizarea nu va elimina defectele structurale care subminează, în prezent, funcționalitatea statului R. Moldova, ci dimpotrivă le va exacerba și mai mult. Iar fragmentarea teritorială, politica și economică a noului stat pe criterii etno-lingvistice va crea un stat slab, ineficient, manipulabil, incapabil de decizii majore, de cooperare și solidaritate, concluzionează Victor Chirilă.
Radio Chişinău publică opinii ale unor analiști politici despre recenta declaraţie a preşedintelui Igor Dodon care s-a pronunțat pentru un plan de reglementare a conflictului transnistrean elaborat la Chișinău și Tiraspol aprobat prin referendum pe ambele maluri ale Nistrului, iar trupele ruse să rămână în Republica Moldova până la soluționarea definitivă a conflictului. „Nu poți face un astfel de referendum într-un teritoriu necontrolat, într-un teritoriu unde nu-ți poți exprima punctul de vedere și nu ai acces pentru a le explica oamenilor care este situația legată de un anumit subiect”, consideră expertul Veaceslav Berbeca de la IDIS Viitorul. Un alt analist Anatol Ţăranu afirmă că sincronizarea retragerii trupelor militare cu soluționarea politică, înseamnă blocarea și a retragerii și a soluționării. „De fapt Dodon, propunând acest lucru, se expune vădit împotriva intereselor naționale fundamentale ale Republicii Moldova”, concluzionează Anatol Ţăranu.
Centrul de politici și reforme semnează o amplă analiză - „OrheiLaundromat-caritate politică” - în care constată tendința politicienilor de a-și afilia Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un instrument pentru finanțările netransparente pentru proiectele lor politice. Experţii au analizat în speţă fundaţiile de binefacere ale primarului de Orhei, Ilan Shor, şi au semnalat mai multe probleme. „Practic la toate fundațiile care sunt afiliate politicienilor, lipsesc rapoartele financiare transparente, în care am putea avea siguranța că sunt cifre exacte și corecte… Curtea de Conturi ar trebui să facă o investigație tematică vizavi de aceste fundații, și Orhei este unul din primele vizate în astfel de fundații de care ar trebui să fie subiect al investigațiilor fiscale cu ulterioarele clarificări ”, consideră expertul Veaceslav Negruţă de la Transparency International.
Anticoruptie.md informează că la aproape 10 ani de la evenimentele din aprilie 2009, examinarea dosarului intentat pe numele fostului vicecomisar al municipiului Chișinău, Iacob Gumeniță, bate pasul pe loc. Atât martorii, cât și victimele, nu se prezintă la ședințele de judecată. Magistrații de la Curtea de Apel Chișinău au decis aducerea forțată a martorilor și părților vătămate, însă și acest lucru este greu de realizat, deoarece unii dintre ei s-au stabilit cu traiul în afara țării. În articol se amintește că dosarul de învinuire a lui Iacob Gumeniţă, care a aplicat violența împotriva protestatarilor, a fost trimis în instanţa de judecată în vara anului 2010. Acesta a fost judecat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie, 2009, când Valeriu Boboc a fost ucis. Se mai precizează că Gumeniţă a fost achitat de prima instanţă. Anterior, justiția a achitat mai mulți polițiști învinuiți în dosarele de la 7 aprilie. Unicul condamnat fiind fostul polițist Ion Perju, învinuit de moartea lui Valeriu Boboc, se mai spune în articol.
