Înainte ca vărsarea de sânge să fie captată cu ajutorul camerelor, războiul era imortalizat de pensula unui artist.(Traducere de Lucian Ștefănescu)

​​Cucerirea Siberiei de către Ermak, de Vasili Surikov

Bătălia cazacilor conduși de Ermak Timofeievici cu o bandă de siberieni indigeni. Lupta a fost momentul deciziv al expediției din 1580 a lui Ermak și cei 840 de oameni ai săi, menită să deschidă calea comerțulului cu blănuri. Pictura are la bază ideea că siberienii luptau cu arcuri și săgeți, îmbrăcați în armuri de piele împotriva puștilor cazacilor lui Ermak, deși multe din detaliile acelei expediții s-au pierdut în negura vremii.

​Ultimele minute ale lui Dmitri cel Fals, de Carl Wenig

A pretins că e moștenitorul tronului Rusiei, dar istoria nu a fost îngăduitoare cu acest bărbat cunoscut sub numele de Dmitir cel Fals Întîiul. După ce a mărșăluit spre Kremlin în fruntea unei armate de simpatizanți, Dmitri și-a început scurta domnie în 1605. Dar dragostea lui pentru companie străină și lipsa de deferență față de Biserica Ortodoxă au asmuțit limbile ascuțite împotriva lui la Moscova. După ce a fot acuzat de un nobil cu influență că răspîndește „catolicismul și ..sodomia”, o mulțime furioasă a luat cu asalt Kremlinul. Încercînd să scape pe fereastră, Dmitiri a căzut de la 30 de metri într-o curte, și a fost apoi omorît cu halebarde și săbii.

​Petru Întîiul își strunește soldații după cucerirea orașului Narva în 1704, de Nikolai Saurweid

Orașul comercial Narva (acum în Estonia) a fost multă vreme disputat de Rusia și Suedia. După asediu, forțele rusești au străpuns fortificația orașului, controlat atunci de suedezi, și au un început să-i măcelărească pe locuitori. Se relatează că vărsarea de sânge a fost oprită doar după ce Petru cel Mare s-a năpustit călare în oraș ca să-și oprească oamenii.

​Kutuzov la Conferința de la Fili decizînd să-i cedeze Moscova lui Napoleon, de Aleksei Kivșenko

În timp ce unii artiști l-au îmbrăcat pe supraponderalul Mihail Kutuzov în haine „flatante” acest pictor pune la vedere burta marelui general în timpul tensionatei întîlniri a generalilor ruși într-o casă țărănească în 1812. Decizia lui Kutuzov de a ceda Moscova în cuceritoarei Grande Armee s-a terminat cu un incendiu misterios care a redus orașul la cenușă. Kutuzov a fost răzbunat însă, după ce francezii vlăguiți au așteptat în van ca Rusia să se predea înainte de a se retrage în timp ce iarna și bande de țărani furioși îi chinuiau pe invadatorii fugari.

​Bivuacul de noapte al armatei lui Napoleon în timpul retragerii din Rusia în 1812, de Vasili Vereșciaghin

Trupele franceze acoperite de ghiață după nefericita invazie a Rusiei. La sfîrșitul retragerii franceze, cam 380.000 de soldați ai lui Napoleon și-au lăsat oasele pe pământ țarist.

​Bătălia de la Navarino, de Ivan Aivazovski

Marinarii otomani sînt aruncați în mare în timpul luptelor cu navele Rusiei, aliată cu britanicii și francezii. Bătălia din 1817 a avut loc după masacrarea de către otomani a grecilor independentiști. După indignarea internațională cauzată de această atrocitate, cele trei mari puteri europene au intervenit pentru a apăra cauza grecească.

​Bătălia de la Cheile Malakofff, 8 septembrie 1855, de Adolphe Yvon

28 de ani după ce a luptat alături de Franța și Anglei împotriva Turciei, Rusia s-a războit cu cei trei țări în Războiul din Crimeea. Pictorul francez Adolphe Yvon a imortalizat haosul plin de fum în momentul când soldații francezi luau cu asalt dealul Malakoff de deasupra Sevastopolului. După cucerirea unei redute din vărful dealului, turnul a devenit faimos în Europa după ce numele său a fost dat unei prăjituri cu cremă însiropată cu rom , și unei bulete crocante din brânză.

​Bătălia de la Trecătoarea Șipka, de Aleksei Popov

Soldați ruși și voluntari bulgari aruncă cu pietre în trupele otomane după ce au rămas fără muniție în timpul bătăliei pentru această importantă trecătoare muntoasă. Bătălia a făcut parte din războiul pentru alungarea otomanilor din Bulgaria, după ce s-a relatat că mii de țărani bulgari au fost trași în țeapă și arși de vii de către infamii „bașbuzuci” (capete nebune) otomani.

​Luptă în apropiere de Ciflik, de Pavel Kovaleski

Încă o scenă din războiul ruso-turc (1877-1878) în care trupele rusești (dreapta) se luptă cu forțele otomane. După cîștigarea răsboiului, autoritățile ruse au distrus aproape toate moscheile din capitala Bulgariei Sofia. Se relatează că unele din ele au fost distruse noaptea în timpul unei furtuni care a mascat zgomotul demolării. În momentul declanșării următorului război important al Rusiei (cel cu Japonia) în 1905, tehnologia avansase pînă în punctul în care fotografii cu talent erau cei care imortalizau luptele, înlocuindu-i pe pictori în funcția de artiști care captează evenimentele timpului.