Constatarea agenției BfV, bazată pe un raport de 1.100 de pagini, susține că AfD este rasist și anti-musulman, fapt ce permite autorităților să sporească supravegherea partidului, inclusiv prin recrutarea de informatori confidențiali și interceptarea comunicațiilor.
Această etichetare ar putea, de asemenea, să afecteze capacitatea partidului de a atrage noi membri și ar putea pune în pericol finanțarea publică a acestuia.
AfD, care se află în fruntea mai multor sondaje de opinie, a condamnat decizia, în timp ce analiștii politici avertizează că această măsură riscă să alimenteze și mai mult sprijinul pentru partid.
„Centrală în evaluarea noastră este concepția etnică și ancestrală despre popor, care definește AfD, și care devalorizează segmente întregi ale populației din Germania și le încalcă demnitatea umană”, a declarat agenția de informații într-un comunicat.
„Această concepție se reflectă în poziția generală anti-imigranți și anti-musulmană a partidului.” AfD „a defăimat și demonizat” indivizi și grupuri, stârnind „temeri iraționale și ostilitate împotriva acestora”, a adăugat agenția.
Reacția AfD: vom ataca decizia
În primul răspuns oficial la raport, liderul unui grup parlamentar regional, Anton Baron, a declarat: „Este trist să vedem starea democrației din țara noastră când partidele consacrate recurg acum la cele mai discutabile mijloace politice pentru a acționa împotriva celui mai puternic partid de opoziție.”
Ulterior, au venit cu o reacție cei doi co-lideri ai AfD, care au declarat că vor acționa în justiție împotriva clasificării partidului drept extremist de către agenția de informații interne, calificând decizia drept „o lovitură gravă adusă democrației germane”.
„AfD este discreditat public și criminalizat cu puțin timp înainte de schimbarea guvernului”, au afirmat Alice Weidel și Tino Chrupalla într-un comunicat. Partidul „va continua să se apere pe cale legală împotriva acestor afirmații defăimătoare care pun în pericol democrația”, se mai arată în comunicat.
Dezbatere aprinsă pe scena politică
Decizia agenției de informații vine cu doar câteva zile înainte ca liderul Uniunii Creștin-Democrae Friedrich Merz să fie învestit în funcția de cancelar al Germaniei, într-un context tensionat privind modul în care noul parlament va gestiona relația cu AfD.
Partidul a câștigat un număr-record de locuri în parlament, ceea ce, teoretic, îi conferă dreptul de a conduce mai multe comisii parlamentare cheie.
Un aliat important al lui Merz, conservatorul Jens Spahn, a pledat pentru ca AfD să fie tratat ca un partid obișnuit de opoziție în procedurile parlamentare, susținând că această abordare ar împiedică formațiunea să-și asume postura de „victimă”.
Totuși, alte partide consacrate, precum și numeroși membri ai propriului partid al lui Spahn, au respins această abordare – iar anunțul de vineri ar putea fi folosit ca justificare pentru blocarea tentativelor AfD de a conduce comisii-cheie.
„Există o tensiune între pretenția unui partid de a deține funcții de conducere, în funcție de dimensiunea sa, și libertatea de conștiință a membrilor parlamentului”, a declarat politologul Wolfgang Schroeder de la Universitatea din Kassel. „Acum, acești membri pot argumenta că reprezentanții AfD nu îndeplinesc standardele necesare. Tot mai multe semne arată că AfD nu este un partid obișnuit, iar drept urmare va continua să fie marginalizat.”
Va fi sau nu interzis AfD
Această clasificare ar putea alimenta noi încercări de a interzice AfD, însă cancelarul în exercițiu Olaf Scholz, al cărui partid Social Democrat va face parte din noua coaliție condusă de Merz, a sugerat să nu se ia decizii pripite. „Sunt împotriva unei reacții grăbite. Trebuie să evaluăm cu atenție această clasificare”, a declarat el vineri la o convenție bisericească în orașul Hanovra.
Parlamentul german ar putea, de asemenea, încerca să limiteze sau să oprească finanțarea publică a AfD, dar pentru acest lucru ar fi nevoie de dovezi că partidul are scopul explicit de a submina sau chiar răsturna democrația germană.
Anumite facțiuni din AfD, cum ar fi aripa sa de tineret, fuseseră deja clasificate drept extremiste, în timp ce partidul în ansamblu fusese considerat „caz suspect” de extremism în 2021.
Creat în 2013 ca reacție împotriva planurilor de salvare a zonei euro, AfD a evoluat într-un partid anti-migrație după decizia Germaniei de a primi un număr mare de refugiați în 2015.
Faptul că agenția BfV are nevoie de o clasificare oficială pentru a putea monitoriza un partid politic reflectă constrângerile legale mai stricte comparativ cu alte servicii europene, ca reacție la experiențele istorice ale Germaniei sub regimurile nazist și comunist.
După Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
