Festivalul Internaţional „Primăvara Europeană a Poeţilor” din Chişinău, ediţia 2017, are iată o prelungire în timp şi spaţiu cât se poate de constructivă, printr-un proiect editorial bilateral azero-moldovenesc. Pe de-o parte, revista literară a Uniunii Scriitorilor din Azerbaidjan Dunya edebiyyati scoate un număr special (nr. 2/2017) dedicat Moldovei; pe de-alta, Editura Junimea din Iaşi publică o antologie de literatură azeră contemporană. (Că tot se vorbeşte de ani de conducta de gaze româno-moldovenească Iaşi-Ungheni, iat-o pe cea literară Baku-Chişinău trecând oricum prin Iaşi!)
Că proiectul este patronat la cel mai înalt nivel se simte deîndată ce deschizi revista: Ministrul Culturii şi Turismului din Azerbaidjan, dl Ebulfes Qaraeyev & Ministrul Culturii, Educaţiei şi Cercetării din Republica Moldova, dna Monica Babuc semnează fiecare câte un scurt cuvânt-înainte, după care urmează salutul ambasadorului azer în RM, dl Vuqar Novruzov, şi cel al ambasadorului moldovean în Republica Azerbaidjan, dl George Leucă. Pe prima şi pe ultima coperte, peisaje urbane chişinăuiene ale pictorului Florentin Leancă.
Revista conţine două mari compartimente, Proză şi Poezie, între ele fiind inserat un eseu „panoramic” al Preşedintelui USM, Arcadie Suceveanu, despre poezia din Basarabia/Moldova. Să le luăm pe rând. Aşadar, proza noastră – şi când zic noastră, mă refer şi la literatura scrisă în limbile minorităţilor naţionale din RM, c-o fi rusa sau găgăuza – este reprezentată de (în ordinea intrării în scenă): Igor Volniţchi, Tudor Zanet (scriitor de limbă găgăuză), Boris Marian (scriitor de limbă rusă), Nicolae Spătaru, Nicolae Rusu, Iulian Ciocan, Miroslava Metleaeva (scriitoare de limbă rusă), Lucreţia Bârlădeanu, Grigore Chiper, Alexandru Vakulovski, Anatol Moraru, Andrei Burac, Maria Pilchin, Claudia Partole, Nicolae Popa, Serghei Uzun (scriitor de limbă rusă), Ecaterina Burlac (scriitoare de limbă rusă), Vladimir Lorcenkov (scriitor de limbă rusă), Emilian Galaicu-Păun, Vladimir Beşleagă, Mihaela Perciune, Moni Stănilă, Dumitru Crudu, Liliana Armaşu şi Vlad Zbârciog. Aşadar, 25 de autori, dintre care cel mai tânăr (Ecaterina Burlac) e născut în 1985, iar cel mai în vârstă (Vladimir Beşleagă) împlineşte anul acesta 87 de ani. La rându-i, poezia vorbeşte – şi ea, în mai multe limbi – prin gura lui Arcadie Suceveanu, Ion Hadârcă, Maria Pilchin, Ivan Pilchin, Raisa Ţâbârnă (poetă de limbă rusă), Valeriu Matei, Călina Trifan, Leo Butnaru, Vasile Romanciuc, Teo Chiriac, Irina Nechit, Maria Şleahtiţchi, Radmila Popovici, Mila Kurudimova (poetă de limbă rusă) şi Liliana Armaşu. În total, 15 voci (dintre care două – Maria Pilchin şi Liliana Armaşu – prezente şi în desantul de proză). Totul se încheie cu scurte bate biobibliografice ale autorilor antologaţi, unele mai complete, altele de-a dreptul sumare, ceea ce întregeşte tabloul general. (Nu pot să nu remarc totuşi, în paranteză, lipsa unor autori de primă mână dispăruţi – Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Grigore Vieru ş.a. –, de parcă moartea ar fi operat o selecţie definitivă şi fără drept de apel, făcându-le loc doar celor vii; pe cât de corect? mă întreb…)
Cum nu vorbesc azera, nu mă voi pronunţa despre calitatea traducerilor (ochiul meu de redactor însă n-a putut să treacă peste câteva mici scăpări în transcrierea unor nume – le trec aici sub tăcere). Tirajul de 300 exemplare (din care 40 de exemplare se cuvin autorilor antologaţi) e şi el grăitor – fără alte comentarii.