Create cu inteligența artificială și promovate la greu, printr-o rețea de boți, asemenea conturi promovează idei precum că parlamentarele din 28 septembrie ar fi dinainte fraudate sau că biserica și religia ortodoxă ar fi amenințate de aderarea Moldovei la UE.
În unele cazuri, temele nu mai sunt generice, ci strâns legate de actualitate, cum a fost cazul condamnării Evgheniei Guțul de la începutul lunii august, când a fost promovată narațiunea că decizia justiției ar lovi și în autonomia regiunii găgăuze, potrivit unui raport al portalului Mediacritica.
Pe Facebook și Instagram, rețeaua de boți acționează într-un mod mai diferit, cum este și cazul paginii „Calendar moldovenesc” (Молдавский Календарь), cu 35 de mii de urmăritori - mulți dintre ei fiind mai degrabă falși.
Potrivit unui raport al Atlantic Council, pagina se prezenta ca fiind o „sursă independentă de știri”, dar difuza narațiuni anti-guvernamentale, care erau promovate prin postări sponsorizate pe ambele rețele sociale, scrie portalul context.ro.
Conturi de acest tip, aparent banale, nu sunt puține, ci fac parte dintr-o rețea de sute și mii de astfel de profile, identificate în mai multe rânduri de jurnaliști și analiști ai unor organizații și instituții media care cercetează fenomenul dezinformării, cum ar fi Comunitatea WatchDog din Moldova sau ExpertForum din România.
Autoritățile mizează pe colaborarea directă cu rețelele sociale
În fața acestei avalanșe, statul moldovean încearcă o cooperare directă cu rețelele sociale și societatea civilă, pentru a depista mai rapid falsurile, dar și pentru a le preveni.
Înaintea scrutinului parlamentar, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat, în parteneriat cu TikTok lansarea unui „Centru Electoral” accesibil direct în aplicație.
CEC susținea că „acest hub oferă utilizatorilor informații verificate și actualizate despre procesul de vot, inclusiv modalitățile de înregistrare, datele importante ale scrutinului și resurse utile pentru alegători”. Un acord similar a fost semnat și de Inspectoratul General al Poliției (IGP).
Expertul în securitate al comunității WatchDog, Andrei Curăraru, a spus însă Europei Libere că acțiunile autorităților în cadrul parteneriatului cu TikTok și alte rețele, sunt de multe ori „tardive”.
„Noi nu avem un răspuns tactic, un răspuns care să nu rămână doar în bula celor care sunt interesați de dezinformare. (...) O bună parte din oameni percep rețelele de socializare ca o sursă de informare și nu sunt interesați de fenomenul dezinformării, tinzând să creadă ceea ce intră în feed-ul lor”, spune Curăraru.
În plus, cooperarea autorităților nu este la același nivel cu alte rețele sociale, cum ar fi Telegram, despre care șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a spus în repetate rânduri, că nu răspunde solicitărilor venite din partea autorităților moldovene.
Cum funcționează totul?
Strategia rețelelor de conturi false și de boți se rezumă la exploatarea algoritmilor rețelelor sociale și prejudecăților audienței, prin folosirea unor avataruri „credibile”, cel mai des întâlnite fiind poze cu femei frumoase, mătuși cu flori sau nume de celebrități.
Miza este însă, ceva mai mare: influențarea percepțiilor moldovenilor înainte de parlamentarele din 28 septembrie, fie prin falsuri despre scrutin și aderarea la UE, fie prin promovarea „la greu” a unor candidați cu viziuni vădit pro-ruse.
Un raport al comunității WatchDog din august 2025 a scos la iveală peste 900 de conturi, cel mai probabil false, care distribuiau în mod coordonat propagandă pro-Kremlin și informații false despre guvernarea pro-europeană de la Chișinău.
Mădălina Voinea, analistă de la centrul Fighting Against Conspiracy and Trolls (FACT), care a descoperit o rețea similară cu peste 100 de conturi răspunzătoare de vreo 3.000 de videoclipuri false, spune că situația actuală reprezintă „o invazie continuă de trafic fals care pretinde că este făcut de oameni reali”.
„E ca și cum în piața publică ai avea o mie de oameni, care îți împrăștie cuvântul, doar că în online totul se produce la un ritm extraordinar de accelerat”, spune Voinea.
TikTok spune că a făcut „curățenia de toamnă”. E suficient?
Descoperirile au fost confirmate recent, la 17 septembrie, de rețeaua TikTok, care a spus, într-un comunicat de presă, că a eliminat peste 4.500 de materiale care încălcau „integritatea civică și electorală”, alături de alte peste 100 de mii de conturi false.
Platforma socială, care este folosită de peste 1,5 milioane de moldoveni zilnic, potrivit statisticilor, a mai spus că a blocat crearea a peste 250 de mii de conturi de tip spam și că a eliminat alte peste 1,3 milioane de aprecieri false și 1,6 milioane de urmăritori falși.
Anunțul reprezentanților rețelei este pus însă la îndoială de Mădălina Voinea, care are „mari rezerve” legate de „bunele intenții” ale corporației.
„Vedem mici progrese care poate reprezintă un start din partea platformei de a da jos conținut inautentic. Lupta noastră nu e cu oamenii din societate, este cu amplificarea vocilor lor prin trafic artificial”, spune Voinea.
Totuși, în opinia Mădălinei Voinea, în R. Moldova lucrurile stau mai bine decât în România; factorul care face diferența în răspunsul societății și statului la valul de dezinformare este „acțiunea, faptul că se documentează”.
„Din fericire, în R. Moldova e mult mai mult volum de informații și declarații din partea autorităților”, spune Voinea.
Președinția reorganizează instituția care trebuie să lupte cu dezinformarea
Pe 16 septembrie, președinta Maia Sandu a semnat un decret de reorganizare a Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării. Reforma vine la doar o lună după ce această structură, creată în 2023, a fost trecută din subordinea Parlamentului în cea a președinției.
Din comunicatul dat cu ocazia decretului prezidențial se înțelege cel mai bine că Centrul va avea maximum 29 de angajați.
Sunt menționate, în limbaj mai tehnic, și noi sarcini, căci în noua întruchipare, el include o direcție de „conștientizare situațională și previziune”, care găzduiește o secție specială pentru combaterea „comportamentului inautentic” în spațiul informațional.
Prin același decret, a fost creată și o direcție pentru „consolidarea rezilienței”, care include secții dedicate cooperării interinstituționale și sensibilizării publice.
De ce a venit schimbarea cu doar 12 zile înaintea alegerilor, despre care toată lumea crede că vor sta sub „sabia lui Damocle” a dezinformării - comunicatul nu ne spune.
Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, crede că reorganizarea inițiată de președinta Maia Sandu recunoaște performanțele reduse ale instituției care „nu și-a atins obiectivele așa cum fusese planificat”.
„Avem un volum excesiv de știri false pe care trebuie să le targetăm, dar avem și foarte puține capacități în demontarea și prevenirea lor, pentru că acest proces cere resurse și cere pregătire”, spune Curăraru.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
