„Suntem cu toții de acord că situația din Gaza continuă să se îndrepte într-o direcție greșită. Trebuie să folosim instrumentele de care dispunem pentru a convinge guvernul israelian să-și schimbe cursul”, a declarat miercuri șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Ea a insistat că scopul sancțiunilor va fi să grăbească încetarea ostilităților, nu să pedepsească Israelul.
Europenii ar urma să-i sancționeze, de asemenea, pe liderii mișcării Hamas, organizația teroristă al cărei raid ucigaș din octombrie 2023 a pus în mișcare ciclul de violențe care continuă și acum.
Sancțiunile împotriva Israelului - fără precedent - ar include suspendarea anumitor preferințe comerciale care acoperă aproximativ o treime din mărfurile israeliene exportate către UE.
UE este cel mai mare partener comercial al Israelului.
Ar urma să fie sancționați și doi miniștri israelieni cu vederi extremiste, Itamar Ben-Gvir (al securității) și Bezalel Smotrich (finanțe), ca și unii coloniști evrei implicați în violențe împotriva civililor palestinieni.
Șansele adoptării sancțiunilor în blocul cu 27 de membre sunt incerte.
Ele ar trebui aprobate de cel puțin 15 state ale UE cu o populație de 65% din cea totală.
Aproximativ 32 de milioane de euro din fondurile bilaterale controlate de Comisia Europeană ar fi suspendate imediat.
Israelul neagă existența foametei în Gaza - semnalată de ONU și alte organizații - și afirmă că permite intrarea unei cantități suficiente de ajutor umanitar.
În ultimele zile și ore, mii de locuitori ai Gazei s-au pus însă din nou în mișcare, pentru că armata israeliană a lansat ceea ce prezintă ca pe un ultim „pumn de fier” dat Hamas, prin ocuparea principalului oraș al enclavei.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care promite că Israelul se va opune campaniei europene de sancțiuni.
„Presiunea exercitată prin sancțiuni nu va da rezultate. Statul Israel este o națiune suverană, mândră și nu ne vom lăsa intimidați de amenințări atunci când este în joc securitatea lui”, a scris el.
Diviziuni profunde între europeni
Războiul din Gaza a trasat linii de demarcație pronunțate între țările europene. În vreme ce unele, ca Spania sau Irlanda, s-au pus în avangarda luptei pentru drepturile palestinienilor, Germania este fidelă politicii sale de sprijin total pentru Israel, ca și o serie de țări central-europene conduse de forțe de dreapta, ca Ungaria sau Cehia.
„Suntem la curent cu planurile privind sancțiunile. Comisia (Europeană) le discută de câteva zile. Acestea vor fi prezentate astăzi, iar guvernul german nu și-a format încă o opinie definitivă în acest sens”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius, ilustrând diviziunile interne dintre cei 27.
„Ziua de astăzi marchează un moment decisiv în ceea ce privește tragerea la răspundere a Israelului”, a spus ministrul irlandez de externe Simon Harris, în contrast vizibil cu Berlinul.
Kaja Kallas spusese mai devreme că o analiză internă a UE a concluzionat că acțiunile Israelului în teritoriul disputat încalcă un acord UE-Israel care obligă ambele părți să respecte drepturile omului.
„Suspendarea concesiilor comerciale și impunerea de sancțiuni asupra miniștrilor extremiști, coloniștilor violenți și agenților Hamas ar transmite un mesaj puternic din partea Uniunii Europene: acest război trebuie să înceteze, suferința trebuie să înceteze, iar ostaticii trebuie eliberați”, a afirmat miercuri Kaja Kallas.
Interdicția de viză pentru unii miniștri israelieni - dacă va fi aprobată vreodată - ar putea pune în dificultate țările europene, cum a făcut-o deja emiterea de mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant.
Ungaria, condusă de premierul conservator Viktor Orban, și-a suspendat participarea la Curtea Penală Internațională - cea care a cerut mandatele - ca să-l primească în vizită pe Netanyahu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
