Ucraina impune noi sancțiuni, interzice plațile din Rusia
Guvernul de la Kiev a anuntat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care includ interdicția activității sistemelor de plăți din Rusia.
Pe lista sunt incluse 271 de companii rusești și 682 de persoane, printre care vicepremierul Dmitri Rogozin, senatorul Elena Mizulina, șeful separatistilor din Crimeea – Serghei Aksenov, deputatul Dumei de Stat Vladimir Jirinovski, ”oficiali” ai autoproclamatelor DNR si LNR, precum și companii importante – „Rosoboronexport”, „KAMAZ”, „UTair” și multe altele.
Ucraina a impus măsuri restrictive împotriva persoanelor fizice și juridice din Rusia în septembrie 2015. Atunci acestea au vizat 388 de persoane fizice și 105 firme. La sfârșitul lunii august 2016, Kievul a prelugit sancțiunile prin extinderea listei cu încă 250 de persoane și 46 de persoane juridice.
In plus, Ucraina a oprit exportul în Rusia de bunuri militare și produse cu dubla utilizare (militara si civila) și a impus o interdicție privind cooperarea tehnico-militară cu Rusia.
Foaie de parcurs internațională pentru Ucraina - Rusia acuzată de crime de război
Ucraina, Rusia, Germania și Franța au căzut de acord în noaptea de miercuri să redacteze în noiembrie o "foaie de parcurs" pentru implementarea acordurilor de la Minsk, a anunțat președintele ucrainean Petro Poroșenko după intâlnirea cu Putin, Merkel si Hollande de la Berlin.
"Această foaie de parcurs ar trebui să conțină ordinea implementării acordurilor de la Minsk și să garanteze implementarea acestora", a declarat joi presei Poroșenko.
Potrivit lui Poroșenko, părțile au căzut de acord și privitor la retragerea trupelor ucrainene și a separatiștilor susținuți de Rusia din patru zone de conflict din regiunea Donbas.
Mai mult, s-a acceptat ca misiunile ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să poată fi înarmate, iar activitățile lor de monitorizare a așa-numitului proces de pace de la Minsk să nu poată fi împiedicate. Reuters reamintește că, în ciuda acestui proces, în Ucraina continuă conflictul declanșat în 2014 și soldat până acum cu 9600 de morți.
După summitul în așa-numitul format Normandia de miercuri, președintele rus Vladimir Putin a declarat că acordul la care s-a ajuns anul trecut la Minsk trebuie să constituie baza pentru încetarea violențelor în Ucraina.
Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande au făcut declarații și despre situația din Orientul Mijlociu. Merkel a apreciat că discuțiile despre Siria au fost dificile. Hollande a afirmat că a rămas cu impresia că armistițiul de la Alep s-ar putea prelungi. Putin a confirmat disponibilitatea Rusiei în acest sens.
Hollande a mai spus că la Alep au loc adevărate crime de război, iar Rusia este răspunzătoare. Cât privește asaltul asupra orașului Mosul din nordul Irakului, nu se va recurge la bombardamente pe scară largă, pentru a proteja populația civilă, a adăugat Hollande.
Liderii UE nu pot cădea de acord in privința sancțiunilor impuse Rusiei
După nouă ore de discuții tensionate in noapte de joi spre vineri, 20-21 octombrie, liderii UE nu au putut cădea de acord în privința eventualelor noi sancțiuni de aplicat Rusiei.
In ciuda masacrelor și bombardamentelor din Siria, precum si a intensificării operațiunilor militare în estul Ucrainei, Italia, Ungaria și Slovacia, care deține actualmente președinția UE s-au opus impunerii de noi sancțiuni.
Ungaria și Slovacia depind de gazul rusesc, premeriul maghiar Orban, precum și președintele slovac Zeman sunt admiratori pe față ai lui Putin.
Premierul italian Matteo Renzi, a cărui țară întreține largi relații comerciale cu Rusia, a fost de asemenea împotriva impunerii de noi sancțiuni.
Premierul Olandei nu e optimist în privința acordului cu Ucraina
Premeriul Olandei Mark Rutte a declarat în Bruxelles că nu este deloc optimist în privința acordului de asociere dintre UE și Ucraina, care a fost respins în aprilie printr-un referendum de către o majoritate a concetățenilor săi.
Rutte a spus că pentru semnarea acordului ar trebui să reunească o majoritate în parlamentul olandez, ceea ce nu e cazul actualmente.
