Primarul care sapă mormintele oamenilor
În Dnipro, au fost săpate sute de morminte din cauza pandemiei noului coronavirus cu scopul de a speria populaţia să respecte izolarea. Decizia a fost luată de primarul oraşului ucrainean, Boris Filatov.
Sute de morminte au fost săpate într-un oraş din Ucraina. Măsura luată de unul dintre cei mai excentrici politicieni ucraineni
Potrivit presei din Ucraina, au fost săpate 615 de morminte în mai multe cimitire, iar 2000 de saci mortuari au fost pregătiţi. Aceste măsuri au strâns controverse din partea locuitorilor deoarece localitatea nu a înregistrat niciun deces până în momentul de faţă. Populaţia oraşului Dnipro este aproape de un milion de locuitori.
”Celor care nu înţeleg mereu, (le transmit că) ne pregătim de ceea ce este mai rău. Fără nico exagerare, este o problemă de viaţă şi de moarte”, a postat primarul pe Facebook. De asemenea, acesta şi-a avertizat locuitorii că dacă nu respectă carantina vor primi amenzi până la 570 de euro.
Boris Filatov are 48 de ani, iar de profesie este politician, jurnalist, avocat şi antreprenor. În anul 2015, acesta a fost ales ca primar al oraşului Dnipro. Acesta este un om foarte bogat şi foarte excentric pentru stilul său de viaţă, fiind foarte activ pe reţelele de socializare.
Această măsură a fost aspru criticată de şeful unui ONG local, Ivan Krasikov, care supraveghează deciziile şi actvităţile primarului. „În loc să ajute spitalele, el sapă morminte. Nu este normal acest lucru, iar acest lucru nu face decât să sporească panica.", a spus Ivan Krasikov.
În Dnipro sunt doar 13 cazuri de infectări cu COVID-19 şi nu a fost înregistrat niciun deces.
Ucraina ar putea evita un vârf al epidemiei
Viceministrul ucrainean al sănăţii, Viktor Liaşko, a declarat că există posibilitatea ca Ucraina să nu înregistreze un vârf al epidemiei de coronavirus. Potrivit oficialului de la Kiev, pentru a evita un apogeu al epidemiei de COVID-19, preconizat iniţial pentru 14-15 aprilie, este nevoie ca populaţia să respecte cu stricteţe măsurile de carantină.
„Putem să evităm un vârf dacă respectăm măsurile de carantină. Înainte de introducerea acestor măsuri, ne aşteptam ca apogeul epidemiei să fie pe 14 aprilie. Acum, însă evoluţia situaţiei ne arată că nu vom avea un vârf al epidemiei pe 14 aprilie. Prin urmare, întrebarea este ce se va întâmpla în continuare, dacă nu relaxăm carantina”, a explicat Liaşko.
Potrivit viceministrului ucrainean al sănătăţii, în Ucraina, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut lent, spre deosebire de situaţia din alte țări europene. „Pe 6 aprilie, am introdus măsuri de carantină şi mai severe. Aceste măsuri trebuie respectate astfel încât să nu avem un apogeu al epidemiei, să putem întinde pe o perioadă mai lungă. Comparând situaţia de la noi cu cea din țările UE şi analizând perioada în care acestea au atins pragul de 1.000 de cazuri, constatăm că Ucraina a ajuns cel mai târziu dintre toate la 1.000 de cazuri de coronavirus. Acest lucru arată că nu avem o creştere atât de rapidă de la o mie la zece mii de cazuri. Rezultatele carantinei severe le vom vedea, însă, în 7-8 zile, monitorizând evoluţia evenimentelor” – a remarcat viceministrul sănătăţii de la Kiev.
Pe teritoriul Ucrainei au fost confirmate până acum 2.203 cazuri de infecţie cu virusul SARS-COV-2, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 311 cazuri noi de îmbolnăvire – potrivit datelor publicate vineri dimineaţă. Numărul deceselor provocate de COVID-19 a ajuns la 69, în timp ce 61 de pacienţi s-au vindecat de la începutul epidemiei.
Mitropolitul din Lavra recunoaşte că a subestimat coronavirusul
Mitropolitul care conduce renumita mănăstire ucraineană ce a devenit un focar de coronavirus în capitala Kiev recunoaşte că a subestimat gravitatea pandemiei şi acum se conformează măsurilor introduse pentru limitarea răspândirii bolii.
Mitropolitul Pavel conduce Lavra Peşterilor din Kiev (sau Lavra Pecerska), o mănăstire istorică creştin-ortodoxă înscrisă în patrimoniul mondial al UNESCO. Turnurile ei aurite şi labirintul de caverne care adăpostesc corpuri mumificate reprezintă un tezaur cultural al capitalei Ucrainei.
Acest mitropolit şi Patriarhia Moscovei, de care aparţine biserica ortodoxă ucraineană, susţineau luna trecută că noul coronavirus este rezultatul păcatelor omeneşti şi că el poate fi combătut prin rugăciuni, îmbrăţişări şi post.
Dar după ce 26 de membri ai mănăstirii s-au infectat cu noul coronavirus, mitropolitul a început să sprijine măsurile de izolare decise de guvernul ucrainean, astfel că a mutat în online serviciile religioase, a dezinfectat clădirile şi a oferit spaţii în mănăstire pentru găzduirea pacienţilor COVID-19.
''Da, credeam că (boala) nu era atât de serioasă, dar acum totul este diferit (...) Faptul că am spus alte lucruri nu contravine legilor conştiinţei. Şi tu poţi spune mai întâi un lucru, iar apoi altceva'', declară Mitropolitul Pavel agenţiei Reuters prin telefon.
Întrebat despre cazurile de COVID-19 în rândul personalului mănăstirii, el a răspuns enigmatic: ''Este mai bine să citim Evanghelia decât internetul''. Totuşi, Mitropolitul Pavel a spus că un singur membru al mănăstirii are probleme serioase de sănătate, dar nu din cauza coronavirusului, şi a negat relatările din presă conform cărora el însuşi ar avea COVID-19, recunoscând însă că urmează un tratament, fără să precizeze pentru ce afecţiune.
Conform dispoziţiilor guvernamentale, bisericile din complex sunt închise, serviciile religioase se ţin fără public şi icoanele sunt dezinfectate, asigură Mitropolitul Pavel, adăugând că ''astăzi trebuie să facem ce spun doctorii''.
După ani de ostilitate între Kiev şi Moscova, Ucraina are acum două biserici ortodoxe. Una rămâne sub autoritatea Patriarhiei Moscovei, iar celei de-a doua Patriarhia Ecumenică de Constantinopol i-a recunoscut autocefalia în 2018.
Kievul și separatiștii anunță un nou schimb de prizonieri
Kievul și separatiștii au anunțat un nou schimb de prizonieri înainte de Paștele ortox, pe 19 aprilie.
Lukrul a fost anunțat pe site-ul președintelui Volodimir Zelenski.
Numărul prizonierilor care vor fi schimbați încă nu a fost anunțat.
În ultimul schimb de prizonieri, în decembrie, au fost implicate 200 persoane (cf. foto).