Olanda: încă un extremist în relații cu rușii pe spatele Ucrainei
Pe o altă notă, presa din Olanda și din Flandra se ocupă pe larg de revelațiile în cazul lui Thierry Baudet, liderul formațiunii olandeze de extrema dreaptă Nederlandse Forum voor Democratie(Forumul pentru Democrație, NFD), despre care s-a dovedit săptămâna trecută că întreține relații cu un important propagandist rus, Vladimir Kornilov. De Morgen, la Bruxelles, scrie astfel că apropierea lui de Moscova explică îndârjirea cu care NFD a sprijinit referendumul din 2016 în legătură cu acceptarea acordului de asociere dintre Ucraina și UE.
Legăturile lui Thierry Baudet cu rusul Kornilov au apărut într-o serie de conversații pe WhatsApp făcute publice de programul TV Zembla.
Am mai scris despre cum extremele occidentale sunt fascinate de Rusia și de Putin. E vorba de suspiciuni de finanțare directă de către Rusia care privesc multe din partidele de extrema dreaptă din Europa. Finanțarea dreptei extreme se combină cu întregul mănunchi de strategii de război hibrid pe care le folosește Rusia lui Putin în tentativa pe termen lung de destabilizare a Occidentului.
Am mai scris și despre cum o anchetă a fost deschisă asupra legăturilor șefului drepte italiene Matteo Salvini cu Moscova, dar la fel au fost dovedite contacte ale rușilor cu extrema dreaptă austriacă și se investighează un posibil amestec al Moscovei în campania Brexitului din Anglia.
În Franța, Frontul Național a beneficiat de un împrumut ilegal rusesc, în 2014, de 9 milioane euro, printr-o bancă ruso-cehă, la câteva luni numai după anexarea Crimeei. Banca între timp și-a anunțat falimentul și nu este limpede dacă formațiunea lui Le Pen are de gând să ramburseze acel împrumut și cui.
Deocamdată, ca și Salvini în Italia despre legăturile lui cu Kremlinul, olandezul Thierry Baudet numește întreg scandalul o “istorioară” (een fabeltje).
Cazurile noi de îmbolnăvire au ajuns în scădere
Ministerul Sănătăţii de la Kiev a comunicat, luni dimineaţă, că, în ultimele 24 de ore, în Ucraina au fost înregistrate 261 de cazuri noi de coronavirus, adică aproape jumătate din numărul de cazuri depistate acum trei zile, când autorităţile au anunţat 501 îmbolnăviri.
„Potrivit datelor obţinute pe 20 aprilie, la ora 9:00, în Ucraina sunt 5.710 cazuri de COVID-19 confirmate, 151 de decese şi 359 de pacienți vindecaţi. 261 de cazuri noi au fost înregistrate în ultimele 24 de ore” – a precizat Ministerul ucrainean al Sănătății.
Cele mai multe cazuri de COVID-19 sunt în regiunea Cernăuţi, unde 906 persoane au fost testate pozitiv. În capitala Ucrainei, de asemenea, au fost înregistrate 850 de cazuri de COVID-19. Printre regiunile ucrainene cu cele mai multe cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2 se mai numără Ivano-Frankivsk (512), Ternopil (414), Kiev (333), Vinniţa (330), Rivne (312), Lviv (253), Kirovohrad (246) şi Jitomir (226).
Autorităţile de la Kiev subliniază că nu deţin date privind situaţia epidemiologică din Crimeea, peninsulă aflată sub ocupaţie rusă, şi nici din zonele separatiste ale regiunilor Doneţk şi Luhansk.
Ucraina a preluat Preşedinţia Forumului de cooperare în domeniul securităţii din cadrul OSCE
Ucraina a preluat de la Turcia preşedinţia rotativă a Forumului de cooperare în domeniul securităţii (FSC), din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa – a anunţat luni Ministerul Afacerilor Extrene de la Kiev.
Potrivit instituţiei, Ucraina va concentra atenţia participanţilor forumului asupra necesităţii de a relua respectarea principiilor fundamentale ale OSCE şi ale dreptului internaţional, precum şi importanţa colaborării pentru îmbunătăţirea instrumentelor politico-militare ale OSCE.
Printre chestiunile prioritare aflate pe agenda preşedinţiei ucrainene a FSC/OSCE se numără ameninţările hibride, militarizarea şi împiedicarea navigaţiei în Marea Neagră şi în Marea Azov, neproliferarea armelor de distrugere în masă şi rolul femeilor în negocierile de pace şi securitate.
FSC, unul dintre cele două organisme de decizie ale OSCE (împreună cu Consiliul Permanent), a fost înfiinţat în 1992 şi, de atunci, se reuneşte în fiecare săptămână pentru a evalua şi dezbate problematica de securitate şi de cooperare multilaterală, în vederea creşterii stabilităţii şi a securităţii în zona OSCE.
Frica a înlocuit speranța în Ucraina
În urmă cu exact un an, pe 21 aprilie 2019, Volodimir Zelenski câștiga alegerile prezidențiale în Ucraina împotriva lui Petro Poroșenko cu strivitorul scor de 73,22%. El Pais, în Spania, într-un mare articol care acoperă în detaliu anul scurs, scrie că: "Frica a înlocuit speranța în Ucraina".
Proasta administrare a economiei și conflictul teritorial cu Rusia nu au văzut nicio schimbare de-a lungul anului. Acest fost actor de comedie a cărui principală limbă e rusa pronează reconcilierea într-o țară profund divizată. Conflictul în Donbas este acum înghețat sine die. Cât despre Crimeea, ea a fost unită de Rusia printr-un pod, în strâmtoarea Kerci, creându-se o continuitate teritorială ce duce la sufocarea porturilor ucrainene din Marea de Azov.
Progresele lipsesc în lupta împotriva corupției și în diminuarea influenței oligarhilor. Pentru mulți, un obiectiv important este acela de împiedica revenirea principalei bănci a țării, Privat Bank, în mâinile magnatului Igor Kolomoiski, fost protector al lui Zelenski și care sub Poroșenko fugise o vreme în Israel.
Peste toate acestea a venit pandemia. Apoi, săptămâna trecută, Kievul, unul din cele mai poluate orașe din lume, a mai fost înecat și de fumul și emanațiile radioactive de la incendiile din pădurile din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl. Ucraina are nevoie de Fondul Monetar Internațional (FMI) "așa cum un organism are nevoie de sânge", a spus Zelenski.