Situația pe front astăzi în Donbas
Ancheta asupra lui Biden (update)
O comisie dominată de aleși republicani din Senatul SUA a trimis o somație (subpoena) pentru a obţine documentele anchetei în care e vizat Hunter Biden, fiul principalului candidat democrat la alegerile prezidențiale Joe Biden.
Este vorba de Comitetul pentru afacerile de securitate (Senate Homeland Security and Governmental Affairs Committee) care a votat în favoarea somației pentru a obține, de la firma de lobbying Blue Star Strategies documentele privind Burisma, firma de petrol și gaz din Ucraina care, în timpul mandatului lui Petro Poroșenko, l-a avut în comitetul director pe fiul lui Joe Biden.
Ucraina revine astfel în campania electorală prezidențială americană, după ce Donald Trump însuși a trecut prin procedura de impeachment – și a fost achitat – pentru că a făcut presiune asupra actualului președinte ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i tocmai asta: să ancheteze asupra lui Biden.
În același timp, cum au scris-o atât Washington Post, cât și, la Londra, The Guardian, Zelenski și-a dat acordul pentru ca procuratura ucraineană și serviciile secrete să investigheze conținutul unei înregistrări editate, între Joe Biden și fostul președinte Poroșenko, care a fost făcută publică de Andri Derkaci, un parlamentar ucrainean și asociat al avocatului lui Trump, Rudy Giuliani.
Derkaci are legături cu Rusia și a făcut partea dintr-un partid ucrainean pro-rus. Tatăl său a fost ofițer KGB și el însuși a studiat la un liceu controlat de KGB la Moscova.
În înregistrare, care datează de mai mulți ani și a fost remontată, Biden pare a-i promite lui Poroșenko ajutoare SUA de 1 miliard de dolari dacă îl dă afară pe procurorul general de atunci Viktor Șokin.
Trump și aliații săi spun că Biden dorea concedierea procurorului pentru a-l opri să investigheze asupra fiului său. Dar Biden însuși a spus public acum ceva vreme că i-a cerut lui Poroșenko concedierea procurorului pentru că era corupt.
Derkaci s-a întâlnit cu Rudy Giuliani anul trecut în Kiev.
Coronavirus: Ucraina anunţă prelungirea izolării cu o lună, dar şi o relaxare a măsurilor restrictive
Guvernul a prelungit vineri cu încă o lună, până la 22 iunie, carantina, dar a anunțat şi relaxarea unor măsuri restrictive adaptate în funcţie de situaţia epidemiologică a fiecărei regiuni.
Astfel, autorităţile locale pot relaxa restricţiile în cazul înregistrării unei dinamici favorabile în domeniul sănătăţii.
Aceasta înseamnă că în regiunile unde situaţia epidemiologică este favorabilă se pot desfăşura activităţi sportive cu participarea a cel mult 50 de persoane, dar fără public. În cazul în care astfel de activităţi implică mai multe de 50 de persoane, acestea trebuie convenite cu Ministerul Sănătăţii.
Ceremoniile religioase sunt de asemenea autorizate, cu condiţia păstrării unei distanţări sociale de cel puţin 10 metri pătraţi de persoană.
Se redeschid hotelurile, dar nu şi restaurantele şi piscinele din interiorul lor.
Transportul public va reîncepe să funcţioneze de vineri în mod normal, iar metroul - de luni, în timp ce transportul de călători pe calea ferată este prevăzut să se reia abia de la 1 iunie.
De asemenea vor fi redeschise 66 puncte de trecere a frontierei cu ţări unde situaţia epidemiologică are o "tendinţă pronosticabilă". Ucraina prevede astfel reluarea tranzitului la frontierele cu Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Republica Moldova.
Grădiniţele şi creşele îşi vor redeschide porţile începând din 25 mai în toată ţara, cu excepţia capitalei Kiev, care va aştepta până la 1 iunie.
Ucraina primeşte de la FMI un credit de 5 miliarde de dolari
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Ucraina pentru un credit de 5 miliarde de dolari, pe 18 luni, pentru a ajuta ţara să depăşească şocul economic cauzat de epidemia de coronavirus.
Recent, Ucraina a adoptat legi care ridică interdicția asupra vânzării terenurilor agricole și interzic proprietarilor băncilor naționalizate sau lichidate să reintre în posesia lor. Ambele reglementări se numărau printre condițiile puse de FMI pentru a oferi asistență Ucrainei, anul trecut.
Acordul, care trebuie aprobat de consiliul executiv al FMI, urmăreşte să sprijine balanţa de plăţi şi bugetul şi „va permite Ucrainei să revină la creştere şi să îşi reia eforturile de reformă la sfârşitul crizei”, a declarat şeful misiunii FMI în Ucraina, Ivanna Vladkova Hollar.
În 2018, FMI mai aprobase un împrumut de 4 miliarde de dolari pentru Ucraina. Situaţia economică a Ucrainei trece printr-un moment dificil în condiţiile în care ţara аre nevoie de circulaţia forţei de muncă, care producea anual venituri de 12 miliarde de dolari.