Respectarea memorandumului de la Budapesta
Guvernul de la Kiev a luat o inițiativă pe care o rezumă la Moscova cotidianul devenit de opoziție Moskovskii Komsomoleț: aceea de a cere în mod oficial Occidentului respectarea Protocolului de la Budapesta, din 1994.
Așa cum a amintit ministrul ucrainean pentru Donbas (regiunea din est ocupată de Rusia) Aleksei Reznikov, acel memorandum, semnat atunci de Kiev împreună cu Rusia și principalele puteri occidentale garanta Ucrainei integritatea frontierelor sale în schimbul renunțării imediate la armamentul nuclear sovietic pe atunci încă stocat pe teritoriul său.
Kievul a renunțat atunci la ele, iar rachetele nucleare au fost demontate și distruse, deși în mod strict legal Ucraina putea în acel moment revendica statutul de putere nucleară, ca o continuatoare a URSS-ului în egală măsură cu Rusia. Iată însă că memorandumul e încălcat acum de Rusia, care a ocupat Crimeea și, prin intermediari, Donbasul, regiunea minieră și industrială majoritar rusofonă din est. Dar Occidentul promisese Ucrainei că în schimbul armamentului nuclear frontierele sale aveau să fie respectate.
Deocamdată, europenii nu sunt de acord cu decizia anunțată a lui Trump de a-l invita și pe Putin la summitul G7, amânat pentru la toamnă. Angela Merkel a spus deja că ea nu se va duce, ba chiar până și fidelul Boris Johnson i-a transmis lui Trump că nu poate invita pe cine poftește și că el e gata să-și folosească dreptul de veto împotriva participării lui Putin.
Crimeea : « Un râu nu curge prin ea »
Pe lângă toate problemele administrației Putin, se adaugă acum situația dramatică a Crimeei, care se confruntă cu o gravă penurie de apă. Crimeea, fără mari resurse proprii, și-a primit întotdeauna apa de care are nevoie din Ucraina propriu-zisă, printr-un canal pornind de la fluviul Nipru. În ultimii șase ani, de la ocuparea peninsulei de către Rusia în 2014, Ucraina a încetat să mai furnizeze apă Crimeei, iar vara care începe acum se anunță distrugător de secetoasă.
Luna trecută, un studiu al Jamestown Foundation estima că imposibilitatea de a obține un acces la sursele de apă ar putea împinge Rusia la noi acțiuni militare împotriva Ucrainei.
Rusia a trecut la un permanent contra-atac retoric. Astfel, Izvestia îl citează pe fostul ministru de externe al Ucrainei Pavel Klimkin, care a spus că refuzând să aprovizioneze cu apă Crimeea, Ucraina arată că renunță la ideea de a mai recupera vreodată peninsula. (Cf. si blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, zilnic de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Ucraina reia legăturile feroviare
Ucraina a reluat legăturile feroviare, după ce redeschisese deja metroul, centrele comerciale şi parcurile.
Pentru a reduce riscurile de contaminare în timpul călătoriilor, toţi pasagerii şi personalul trenurilor trebuie să poarte măşti. În toate trenurile, biletele au fost vândute doar pentru jumătate dintre locurile disponibile, pentru a putea asigura distanţarea fizică între pasageri.
Cu toate astea, gara centrală din Kiev era luni practic goală, poliţia autorizând doar intrarea pasagerilor care deţineau bilete. La intrarea în gară pasagerilor li se ia temperatura, iar în gară sunt difuzate mesaje sonore privind obligativitatea purtării măştii şi respectarea distanţării fizice. Înainte de urcarea în vagoane, tuturor pasagerilor li se măsoară încă o dată temperatura corporală.
Ucraina a închis circulaţia feroviară la jumătatea lunii martie în cadrul măsurilor de izolare impuse după detectarea primelor cazuri de coronavirus în această ţară cu un sistem de sănătate publică anacronic.
În luna mai, autorităţile de la Kiev au redeschis unele magazine şi transportul în comun, precum şi parcurile, terasele şi centrele comerciale. Până în prezent în Ucraina s-au înregistrat 24.012 de cazuri de COVID-19, dintre care 718 de cazuri mortale.
Gazprom a făcut apel la decizia instanței din Stockholm de a reduce tariful la livrările de gaze în Polonia
Compania Gazprom a făcut apel la decizia instanţei din Stockholm, de reducere a tarifului la gazele livrate în Polonia prin gazoductul „Yamal-Europe”, a anunţat compania energetică poloneză PGNiG (Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo).
„Consiliul de administrație al PGNiG anunţă că, la 2 iunie 2020, a primit o informație privind depunerea de către pârât (Gazprom) la Curtea de Apel din Stockholm, a unei cereri de anulare a deciziei definitive din 30 martie 2020, pronunțată de Curtea de Arbitraj din Stockholm, în cadrul procedurii de arbitraj iniţiată de PGNiG împotriva Gazprom, în legătură cu reducerea prețului la gazele livrate de compania rusă, în conformitate cu acordul de vânzare-cumpărare a gazelor naturale încheiat cu Republica Polonia, din 25 septembrie 1996 (Contractul Yamal)” – se afirmă în comunicat.