UE prelungește sancţiunile economice împotriva Rusiei
Liderii Uniunii Europene au convenit să prelungească cu încă şase luni sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru rolul său în conflictul din estul Ucrainei şi pentru că nu a implementat acordurile de pace de la Minsk, a anunţat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Sancţiunile au fost adoptate pentru prima dată la 31 iulie 2014, iniţial pentru o perioadă de un an, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a acordat sprijin separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, acţiuni care au dus la destabilizarea situaţiei din această ţară, potrivit UE. De atunci sancţiunile au fost prelungite la fiecare şase luni. Sancţiunile actuale expiră la 31 iulie, data până la care Consiliul UE are termen pentru formalizarea acordului politic adoptat vineri de către lideri şi publicarea actelor juridice necesare pentru reînnoirea măsurilor restrictive.
Uniunea Europeană a legat relaxarea sancţiunilor de progrese în ceea ce priveşte implementarea Acordului de la Minsk, care prevede o încetare a focului necondiţionată şi ca ambele părţi să-şi retragă armele grele de pe linia de front din estul Ucrainei.
Înainte de decizia de vineri, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron - care sunt implicaţi în negocierile de pace alături de Rusia şi Ucraina sub aşa-numitul format Normandia - şi-au informat omologii din UE cu privire la starea de fapt.
Sancţiunile UE vizează sectoarele finanţe, energie şi apărare ale Rusiei, împiedicând accesul anumitor bănci şi companii ruseşti la pieţele UE şi limitând anumite importuri din UE. Sancţiunile restricţionează, de asemenea, accesul Moscovei la anumite tehnologii şi servicii sensibile care pot fi utilizate pentru explorarea şi producerea petrolului.
Măsuri separate vizează comerţul cu teritoriile anexate Crimeea şi Sevastopol. Acestea au fost extinse săptămâna aceasta cu un an, până la 23 iunie 2021.
Situația pe front astăzi în Donbas
Străinii care merg în Ucraina trebuie să aibă asigurare medicală pentru COVID-19
Ministrul ucrainean al sănătăţii, Maksim Stepanov, a anunţat, sâmbătă, că cetățenii străini care intră pe teritoriul Ucrainei trebuie să aibă o asigurare de sănătate care să acopere tratamentul în cazul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. „Vorbim despre obișnuita poliță voluntară de asigurare de sănătate.
Este foarte important pentru noi, ca persoana care vine în Ucraina (cetăţenii străini, n.red) să aibă o asigurare care să acopere tratamentul COVID-19” – a subliniat ministrul, amintind că legislaţia Ucrainei prevede tratarea gratuită a coronavirusului doar pentru cetățenii ucraineni sau pentru refugiații aflaţi pe teritoriul ţării. Stepanov a menționat că includerea în polița de asigurare a unei acoperiri separate a cheltuielilor pentru tratamentul COVID-19 este o practică europeană, preluată acum şi de Ucraina.
Ucraina a reluat zborurile internaționale pe 15 iunie, Wizz Air având deja curse din această ţară către Austria, Letonia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Danemarca, Grecia, Lituania, Slovacia, Estonia și Marea Britanie. Ryanair, de asemenea, va relua zborurile din Ucraina, pe data de 21 iunie, urmând să aibă curse către Barcelona, Madrid şi Cracovia.
Măsuri locale și regionale
Potrivit datelor anunţate sâmbătă de către autorităţile de la Kiev, Ucraina a depăşit pragul de 35.000 de cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2. Sâmbătă dimineaţă, au fost raportate 841 de noi îmbolnăviri, astfel că bilanţul epidemiei de coronavirus în Ucraina a ajuns la 35.825 de cazuri confirmate şi 994 de decese. În ultimele 24 de ore, nouă pacienţi au decedat din cauza COVID-19, în timp ce alţi 373 s-au vindecat, numărul cazurilor vindecate ajungând, astfel, la 16.406.
Guvernul a actualizat metodologia de supraveghere a infecţiei cu noul coronavirus, pe baza căreia ar urma să fie decisă înăsprirea măsurilor de carantină la nivel regional. Noile reguli vor intra în vigoare luni, 22 iunie.
Kievul a decis să renunţe la rata de incidență și a introdus noi indicatori. Noua dispoziţie guvernamentală arată că, începând de luni, „regiune cu o răspândire semnificativă a coronavirusului” va fi considerată acea unitate administrativă care va întruni următoarele caracteristici: paturile din spitale sunt ocupate în proporţie de peste 50%; numărul mediu de teste PCR și ELISA este mai mic de 24 la 100.000 de locuitori în cursul unei săptămâni; rata de depistare a coronavirusului este mai mare de 11%, rata cazurilor noi de COVID-19 depăşeşte 10%.
Vineri, un tribunal ucrainean a amendat un înalt responsabil al controlului epidemiologic care a intrat într-o cafenea fără mască chirugicală cu 17.000 de hryvnii (561 de euro) pentru încălcarea regulilor sanitare.
În afară de Ucraina, Armenia şi Azerbaijan se confruntă cu o creştere de cazuri de coronavirus după relaxarea măsurilor restrictive. Azerbaijanul a decis să reimpună de luni o izolare strictă până la 1 august.
Zelenski vizitează zonele inundate de pe Prut şi promite ajutor
Volodimir Zelenski le-a promis vineri ajutor localnicilor din zonele din vestul ţării afectate de inundaţiile devastatoare care, pe lângă pagubele materiale, au provocat şi mai multe victime.
Încălţat cu cizme de cauciuc, Zelenski a inspectat locuinţe şi străzi distruse şi pline de noroi în satul Lancin, situat pe râul Prut. Trebuie găsită o ''soluţie complexă pentru problema inundaţiilor'', a spus el în faţa localnicilor, anunţând deocamdată un ajutor de 28 de milioane de dolari decis de guvernul de la Kiev.
În urma precipitaţiilor abundente în zona Munţilor Carpaţi din şase regiuni ale vestului Ucrainei, mai multe baraje şi poduri au cedat şi sate au rămas izolate. Trei persoane şi-au pierdut viaţa, inundaţiile provocând victime şi în România vecină.
Despăduririle intense din ultimii ani în Ucraina şi neglijarea măsurilor de protecţie faţă de viituri în munţi au ca efect astfel de inundaţii. Mare parte din exporturile de lemn ale Ucrainei merg către UE, iar potrivit organizaţiei non-guvernamentale Earthsight masă lemnoasă obţinută în urma defrişărilor ilegale a fost procesată şi de compania suedeză Ikea.
Inspectoratul de Stat pentru Mediu al Ucrainei a confirmat că au existat tăieri ilegale de păduri, în timp ce compania Ikea a afirmat că doreşte să fie investigate aceste acuzaţii.