Zelenski extinde carantina cu o lună, dar promite că e ultima oară
Ucrainenii s-au săturat de măsurile de izolare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, a apreciat Volodimir Zelenski, care a cerut din acest motiv guvernului să fie precaut cu extinderea dincolo de luna august a restricţiilor antiepidemice prelungite acum pentru încă o lună.
„Toată lumea s-a săturat de carantină”, a spus Zelenski în faţa responsabililor guvernamentali.
Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai pentru a permite redresarea economiei. De atunci, „carantina adaptivă”, procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice, este prelungită lunar.
Această măsură, care expiră la 31 iulie şi a cărei prelungire a fost solicitată de guvern pentru încă o lună, prevede în special purtarea obligatorie a măştii şi respectarea unor reguli stricte în restaurante şi locuri publice.
„Avem nevoie de un cadru clar privind modul cum vom continua (această măsură), astfel încât oamenii să fie în siguranţă, afacerile să poată funcţiona, astfel încât economia să nu intre într-o pauză. Aşadar, o voi extinde încă o lună, dar nu mai mult”, a indicat şeful statului ucrainean. Prin urmare, dacă Zelenski nu se va răzgândi, restricţiile antiepidemice ar urma să înceteze în Ucraina la finele lunii august.
Criza ostaticilor a fost încheiată după o intervenţie a lui Zelenski pe Twitter
Preşedintele Volodimir Zelenski a intervenit într-o confruntare în care au fost luaţi 13 ostatici, în orașul Luțk.
Preşedintele a reuşit să pună punct confruntării cu o postare pe Twitter în care îi îndemna pe oameni să urmărească filmul Earthlings.
„Toată lumea ar trebui să urmărească filmul Earthlings din 2005”, a scris Zelenski pe Twitter.
Se pare că aceasta ar fi fost una dintre condiţiile bărbatului care ţinea ostatici 13 oameni dintr-un autobuz, în Luțk, pentru că imediat după postarea preşedintelui, 3 dintre cei 13 ostatici au fost eliberaţi.
Atacul s-a încheiat după ore de tensiune şi negocieri în care trupele Serviciului de Securitate al Ucrainei, specializate în combaterea terorismului, au fost în alertă şi au încercuit autobuzul cu ostatici.
Ministrul de Interne al Ucrainei a declarat că „Îl aşteaptă ani buni de închisoare”.
Bărbatul se numeşte Maksim Krivoș, are 44 de ani şi a mai fost condamnat în trecut.
Boeingul doborât în Iran: experții au extras date din cutiile negre
Experții au extras date din cutiile negre ale Boeingului ucrainean doborât în ianuarie la Teheran, într-un laborator din apropierea Parisului, a anunțat Biroul Francez de Analiză (BEA).
Într-un tweet, BEA, care oferă asistență tehnică, susține că datele din cele două cutii negre, inclusiv „Recorderul vocal Cockpit” (CVR), care înregistrează conversațiile dintre piloți și zgomotele din avion, precum și „Recorderul de date de zbor” (FDR), care înregistrează toți parametrii de zbor (viteză, altitudine, turația motorului, traiectoria etc.), „au fost descărcați cu succes”.
„Datele au fost predate către AAIB”, biroul iranian de anchetă, care conduce ancheta de securitate în care BEA acționează ca furnizor de servicii tehnice.
Membrii biroului american de anchetă NTSB, Boeing, Organizația Aviației Civile Internaționale, producătorul de motoare Safran și birourile de investigații britanice, suedeze și canadiene asistă operațiunile, pe lângă iranieni.
„Grupul de coordonare” al țărilor ai căror resortisanți au murit în accident (Canada, Regatul Unit, Ucraina, Suedia și Afganistan) își reiterează apelul pentru ca Iranul să conducă o anchetă „deplină, transparentă și independentă”.
Forțele armate iraniene au admis, pe 11 ianuarie, că au doborât „în mod greșit” Boeing-ul care asigura zborul PS 752 de la Ukrainian Airlines între Teheran și Kiev, la puțin timp după decolare de pe Aeroportul Internațional Teheran.
Tragedia a dus la pierderea vieții a 176 de persoane aflate la bordul aeronavei, în mare parte iranieni și canadieni.
„Eroarea umană”, și anume setarea greșită a unui radar militar, este „elementul cheie” din spatele tragediei Boeing-ului ucrainean doborât la 8 ianuarie în apropiere de Teheran (176 de morți), potrivit unui raport al aviației Civile iraniene.
Cel care opera racheta care a doborât Boeing-ul ucrainean a deschis focul fără a putea obține confirmarea unui ordin de tragere din cauza unui „bruiaj” de telecomunicații, a afirmat un general iranian.
Soldatul iranian a confundat avionul cu o „rachetă de croazieră” și a avut „10 secunde să ia o decizie”, a declarat generalul de brigadă Amirali Hajizadeh, comandant al ramurei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului. „El putea să decidă să tragă sau să nu tragă, dar a luat decizia greșită”, a adăugat generalul.
Acord pentru un armistițiu în Donbas
Negociatori pentru Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au ajuns la o înțelegere pentru un armistițiu în estul Ucrainei începând din 27 iulie.
„Regimului unui armistițiu complet și cuprinzător, observabil de cealaltă parte, este o precondiție de bază pentru implementarea acordurilor de la Minsk și deschide drumul spre implementarea altor prevederi ale acordurilor", a transmis administrația prezidențială de la Kiev.
Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a fost ales în urmă cu un an cu promisiunea de a încheia conflictul din regiunile estice Donetsk și Lugansk.
Germania și Franța au mediat între Ucraina și Rusia de la semnarea unui acord de pace în 2015 în Minsk, dar eforturile de implementare ale acordului au eșuat.
Liderii celor patru state s-au întâlnit la un summit la Paris în decembrie 2019 în încercarea de a reînvia procesul de pace, întâlnire ce a condus la o serie de schimburi de prizonieri între Kiev și separatiști pro-ruși sprijiniți de Moscova.