Rusia: Noile sancţiuni ar putea complica finalizarea gazoductului Nord Stream 2
Kremlinul a anunţat că noile sancţiuni SUA care vizează Nord Stream 2 ar putea complica finalizarea gazoductului dar Moscova şi statele europene au interes în construirea acestui proiect.
Anunţul vine după ce surse din cadrul administraţiei Trump, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, au declarat pentru Reuters că Statele Unite cer companiilor private şi aliaţilor europeni să oprească activităţile care ar putea ajuta la construirea gazoductului şi pregătesc sancţiuni mai extinse asupra proiectului rusesc în următoarele săptămâni.
Alte surse spun că sancţiunile SUA au majorat deja cu un miliard de dolari costurile proiectului.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 9,5 miliarde de euro (11,6 miliarde de dolari), finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.
Ucraina depăşeşte pragul de un milion de contaminări
Ucraina a depăşit pragul de un milion de contaminări cu noul coronavirus de la începutul pandemiei, soldată cu 17.395 de morţi, potrivit ultimelor date de la Ministerul Sănătăţii.
În acest bilanţ, 352.000 de persoane sunt bolnave de covid-19, iar alte 631.000 s-au vindecat în această ţară cu aproximativ 40 de milioane de locuitori.
O ţară al cărei sistem de sănătate public este învechit şi pus la încercare de pandemie, Ucraina a înregistrat în ultimele 24 de ore 11.490 de contaminări şi 223 de morţi din cauza covid-19, potrivit datelor oficiale.
Guvernul, care speră să vaccineze ”cel puţin 50% din populaţie” în 2021 şi 2022, preconiza să publice joi un plan de vaccinare împotriva noului coronavirus.
Ucraina preconizează să obţină opt milioane de vaccinuri în primăvară, în cadrul mecanismului Covax al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care vizează să ajute cele mai sărace ţări.
Rusia va returna icoana revendicată de Ucraina, după ce indicii arată că a fost furată
Liderul bosniac sârb Milorad Dodik i-a dăruit ministrului de externe rus Serghei Lavrov o icoană aparent furată, iar Ucraina a anunțat că demarează o investigație pentru a vedea dacă obiectul de cult a fost scos ilegal din țară.
Ministerul culturii ucrainean a remis un comunicat în care afirmă că o analiză sugerează că icoana Sfântului Nicolae dăruită de Dodik lui Lavrov ar aparține Ucrainei.
Dodik, reprezentantul sârb în președinția tripartită a Bosniei și Herțegovinei, i-a făcut cadou icoana ministrului de externe rus în timpul vizitei oficiale efectuate de acesta în Bosnia săptămâna trecută.
Icoana a fost descrisă de presa bosniacă drept o relicvă veche de 300 de ani originară din estul Ucrainei, aceeași regiune în care forțele separatiste pro-ruse se luptă cu forțele Kievului.
Ambasada Ucrainei din Sarajevo a cerut imediat autoritățile bosniece informații cu privire la modul în care icoana a ajuns în Bosnia. Procurorii au anunțat de asemenea că vor investiga circumstanțele în care aceasta a ajuns în posesia statului bosniac.
Ministerul de externe al Rusiei a anunțat că va înapoia icoana lui Dodik pentru „clarificări suplimentare vizavi de istoria sa” prin intermediul Interpolului.
Biroul lui Dodik a emis marți un comunicat în care afirmă că icoana a fost realizată pentru „uz domestic” și că nu a fost furată, criticând informațiile din mass-media care au descris icoana ca făcând parte din moștenirea culturală și fiind o comoară națională.
Ministerul culturii ucrainean a afirmat în comunicatul de luni că analiza unei imagini cu sigiliul icoanei arată că aceasta aparține Ucrainei, adăugând că strânge dovezi și ca Bosnia să urmeze „pașii corespunzători”.
Zeci de bosnieci sârbi au luptat alături de rebelii din estul Ucrainei, aceștia având legături strânse cu Rusia.
Preşedintele Curţii Constituţionale suspectat de influenţarea unui martor
Preşedintele Curţii Constituţionale a Ucrainei, Oleksandr Tupitski, este suspectat de influenţarea unui martor, a anunţat luni Procuratura Generală, o afacere care scoate la lumină amploarea crizei pe care o traversează Ucraina în prezent.
"Oleksandr Tupitski este suspectat că, în folosul personal, a influenţat un martor, pentru ca acesta să renunţe la depunerea mărturiei sau să depună o mărturie mincinoasă" într-un dosar penal, a făcut cunoscut pentru AFP serviciul de presă al Procuraturii Generale, fără alte precizări.
Procuratura i-a trimis preşedintelui ţării, Volodimir Zelenski, "o cerere" în vederea suspendării magistratului. Preşedinţia de la Kiev nu a comentat această solicitare.
Oleksandr Tupitski, care a fost convocat la procuratură pentru a fi interogat în cursul dimineţii şi nu s-a prezentat, "a depus de trei ori în anii 2018 şi 2019 mărturii mincinoase" la Procuratura Generală în cadrul unui dosar penal legat de o uzină din estul ţării, a adăugat serviciul de presă.
La rândul său, Curtea Constituţională a declarat deja, într-un comunicat, că eventuala lui suspendare va fi "contrară" Constituţiei.
Legea fundamentală nu prevede suspendarea unui judecător de la Curtea Constituţională, dar autorizează destituirea acestuia cu o decizie votată de majoritatea membrilor Curţii. "Niciun alt organ sau responsabil nu poate lua o asemenea decizie", a subliniat comunicatul.
Această afacere scoate la lumină criza profundă a sistemului judiciar din Ucraina, cangrenat de corupţie şi subminat de mai multe încercări nereuşite de reformă.
La sfârşitul lui octombrie, Oleksandr Tupitski a anulat o parte din legile anticorupţie în vigoare de mai mulţi ani, considerându-le prea severe. Foarte controversată şi apreciată ca o "ameninţare pentru securitatea naţională" de către şeful statului, decizia a avut un puternic răsunet în Ucraina şi în rândul partenerilor săi occidentali.
De asemenea, decizia a afectat un nou acord de împrumut de 5 miliarde de dolari cu FMI, acord aflat deja în impas din cauza îngrijorărilor legate de ritmul reformelor în Ucraina şi de independenţa Băncii centrale.