NATO: Putin nu şi-a împlinit încă ambițiile militare în Donbas
Vladimir Putin nu şi-a împlinit încă ambițiile militare în Donbas, Kremlinul lasând deschisă opțiunea militară, afirmă comandantul forțelor comune ale NATO în Europa, generalul Philip Breedlove.
Generalul consideră ca granița dintre Ucraina și Rusia rămâne „larg deschisă” şi permite libera circulație a echipamentelor, munitiilor și proviziilor.
În plus, în ultimele luni numărul trupelor rusești de la granița a rămas neschimbat, iar Moscova a continuat „livrările de razboi şi muniție la un nivel care permite operațiunile militare”.
Aleksei Miller: Gazprom va prelungi contractul cu Ucraina
„Gazprom” este gata să negocieze prelungirea contractului de tranzit al gazului prin Ucraina, după expirarea acordului actual în 2019, a declarat presedintele companiei ruse, Aleksei Miller.
„Iata se vorbeste despre planul malefic al Gazprom de a opri tranzitul prin Ucraina (în 2020). Sa fie clar: avem un contract de tranzit prin teritoriul Ucrainei până la sfârșitul anului 2019, există o pozitie intransigenta a Ucrainei care cere modificari la contract, inacceptabile pentru noi…Noi spunem doar că niciodata nu vom semna un nou contract de tranzit în conditii de neacceptat pentru Gazprom”, – a subliniat el.
Pe 14 ianuarie, după întâlnirea sa cu șeful „Gazprom”, adjunctul președintelui CE în probleme de energie, Maroš Šefčovič a declarat că a fost surpins de planul „Gazprom” de redirecționare a tranzitului de gaze spre Turcia, ocolind Ucraina, prin noua conductă, planificata în schimbul „South Stream”.
Insistența NATO de a convinge statele membre să aloce domeniului apărării cel puțin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) este un 'nonsens', iar obiectivul țărilor din această organizație ar trebui să fie o capacitate de apărare cât mai mare posibilă, a declarat premierul norvegian Erna Solberg.
În prezent, țara nordică alocă 1,6% din PIB-ul său pentru apărare, față de 1,4% în România.
Făcând o medie a cheltuielilor militare ale celor 28 de membri ai Alianței, se estimează că acestea vor scădea cu 1,5 % în acest an, după ce scăzuseră deja cu 3,9 % în 2014. Cheltuielile militare ale celor 28 de țări din NATO vor fi astfel anul acesta de 893 de miliarde de dolari.
Polonia e singura țară care își va atinge anul acesta ținta de 2% cheltuieli militare din PIB. Polonia se va adăuga astfel celor patru țări care au făcut-o încă de anul trecut: Statele Unite, Marea Britanie, Estonia și Grecia.
E drept, țările din coada listei nu numai că sunt departe de a se apropia de cei 2% ceruți, dar sunt chiar sub 1%. Ultimele se situează Belgia și Luxembourgul, precedate de Ungaria și Spania.
In schimb, unele țări cum sunt cele baltice, își sporesc prin forța lucrurilor, temându-se de Rusia, cheltuielile militare, iar Estonia, cum arată raportul, a atins deja în 2014 nivelul cerut de NATO.
Cu 1,4%, România se apropie de media din NATO, mai mult decât toți vecinii. Grecia are, comparativ, cel mai mare buget militar european, 2,4%, lăsând deoparte Statele Unite, care fluctuează an după an în jur de 4%.
Canada îl pune pe Dughin pe lista neagră
Canada a anunțat introducerea de restrictii suplimentare și sancțiuni economice împotriva a trei persoane fizice din Rusia și 14 companii. În lista de sancțiuni extinsa de Canada au fost incluse companii de energie si aparare, precum si clubul de motociclisti „Lupii Nopţii”.
În plus, „lista neagră” îl include pe ideologul rus Alexandr Dughin, precum și pe reprezentanțiii „Uniunii Tineretului Eurasiatic” Pavel Kaniscev și Andrei Kovalenko.
În ceea ce priveste companiile, noua lista contine nume grele precum „Gazprom”, „Gazprom Neft”, „Surgutneftegaz” și „Transneft”.