Poroșenko vrea o biserică ucraineană independentă de Moscova
În timpul unei întâlniri cu reprezentanții Consiliului ucrainean al bisericilor și organizațiilor religioase, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a făcut apel la crearea unei biserici unificate, „administrativ independentă față de alte state”, potrivit site-ului președintelui.
„În contextul unui război hibrid, atunci când Ucraina se opune agresiunii armate a statului vecin, dușmanii noștri încearcă să folosească factorul religios în interesul lor. Cea mai importanta arma spirituala a victoriei noastre, de care se teme inamicul, este unitatea noastră. Atacurile sunt îndreptate în primul rând spre divizarea țarii noastre și subminarea ei din interior”, a spus Poroșenko.
Peisajul religios ucrainean e mult mai complicat decât cel din Moldova (sau din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală.
In Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).
Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 20 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.
30 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl
Ucraina marchează treizeci de ani de la cel mai mare accident nuclear din istorie, explozia unui reactor al centralei de la Cernobîl, soldat cu moartea a 31 de persoane, numărul total al victimelor putând fi însă între câteva sute de mii şi milioane, potrivit unor experţi.
Reactorul numărul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986.
Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani.
Rusia interzice Mejlis-ul tătarilor
Mejlis-ul, parlamentul tătarilor din peninsula Crimeea a fost interzis după ce un tribunal din regiune l-a catalogat drept organizație extremistă.
Procurorul general al pensinsulei, Natalia Poklonskaia a avertizat că din acest moment, orice activitate a consiliului, Mejlis, în Crimeea este ilegală.
În baza acestui verdict, autoritățile locale pot acum închide ziare sau alte medii legate de tătarii din Crimeea, pot confisca informații, computere sau alte bunuri.
Săptămâna trecută, Refat Ciubarov, președintele parlamentului tătarilor din Crimeea, a spus că Petro Poroșenko trebuie să ceară o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU, după ce Rusia a interzis Mejlis-ul.
Tătarii reprezintă circa 15 % din cei 2 milioane de locuitori ai Crimeei anexate de Rusia în 2014.
După anexare, tătarii s-au plâns în permanență de persecuții, precum și de închiderea școlilor în limba tătară.
Autoritățile ucrainene închid un show TV critic
Autoritățile ucrainene i-au retras permisul de muncă lui Savik Shuster, un fost ziarist al Europei Libere, sub pretextul că ar avea probleme cu fiscul.
Savik Shuster — un cetățean canadian în vârstă de 63 de ani și care e născut în URSS— animează de ani de zile un show TV intitulat Shuster Live. In urmă cu 11 ani, el a fugit din Rusia lui Putin instalându-se la Kiev.
Acum el acuză autoritățile ucrainene că încearcă să înăbușe orice critici.
“Guvernul accost nu tolerează nici o critică,” a spus Shuster pe canalul său de televiziune transmis prin satelit.
Shuster a anunțat că va începe o grevă a foamei și că va continua să transmită chiar și fără permis.