Politica privind migrația „este legată de securitate, adică avem nevoie de o Europă mai sigură, mai stabilă și mai robustă, iar acest lucru nu este posibil dacă nu controlăm fluxurile către Europa", a declarat ministra daneză a afacerilor europene, Marie Bjerre, prezentând prioritățile țării pentru președinția UE, pe care o preia de la Polonia.
Prim-ministra daneză Mette Frederiksen, o social-democrată care a îmbrățișat din plin poziții apropiate dreptei antimigraționiste, speră să obțină un consens la nivelul UE cu privire la externalizarea procedurilor de azil în afara Europei și la limitarea sferei de aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează dpa.
Ea a dat tonul în timpul unei vizite recente la Berlin.
„Avem nevoie de noi soluții pentru a reduce intrările în Europa și pentru a-i trimite înapoi în mod eficient pe cei care nu au dreptul de a rămâne în țările noastre", a declarat ea la o conferință de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, care a aplaudat „modelul" danez.
Străinii necesari, dar nedoriți
Mulți în Danemarca, unde numărul locuitorilor de origine străină a crescut de la 3,3 % în 1985 la 16,3 % în 2025, afirmă că trebuie să se limiteze numărul de imigranți pentru a „salva” sistemul generos de protecție socială, notează dpa.
În același timp, nevoia de forță de muncă străină a crescut, numărul de permise de muncă dublându-se în mai puțin de un deceniu, deși acestea pot fi revocate rapid.
De la alegerea sa în fruntea social-democraților de centru-stânga în urmă cu 10 ani, Mette Frederiksen a deplasat politica de migrație a partidului său mult spre dreapta, în conformitate cu cea a guvernelor anterioare de dreapta, inclusiv susținute de extrema dreaptă.
Ea a numit în repetate rânduri imigrația non-occidentală drept „cea mai mare provocare" a Danemarcei.
În 2024, ea și-a exprimat sprijinul pentru un deputat care susținea că până și unii imigranți bine integrați „subminează" societatea daneză.
Politico a scris că dacă Frederiksen reușește să-și promoveze cu succes ideile privind migranții de la timona UE, anul acesta, ea își va îmbunătăți și poziția internă înaintea alegerilor din 2027 - căci alegătorilor le place tot mai mult acest tip de retorică.
S-ar putea reveni la „modelul albanez”?
Politica dură a Danemarcei față de migranți este ilustrată printre altele de faptul că bogata țară scandinavă plătește chirie pentru o... închisoare tocmai în Kosovo, unde îi ține pe cei care au încălcat legea, înainte să-i deporteze în țările de origine.
Danemarca a ținut prima pagină a ziarelor în 2020, când a revocat permisele de ședere pentru 200 de sirieni, considerând că situația de la Damasc nu mai justifică un permis de ședere danez.
Publicația electronică Politico scrie că președinția UE îi va oferi danezei Frederiksen șansa de a susține că politicile pe care le-a îmbrățișat acasă sunt acum mult mai larg aprobate în bloc.
„Într-adevăr - constată Politico - toată lumea, de la liderul italian Giorgia Meloni la prim-ministrul polonez Donald Tusk și chiar noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, se află acum în tabăra premierului danez atunci când vine vorba de susținerea unei abordări mai stricte a migrației.”
În urmă cu doi ani, guvernul danez și-a suspendat planurile de a procesa cererile de azil în străinătate - posibil în Rwanda - dar nu ca să renunțe cu totul la această idee, ci ca să încerce să obțină un consens favorabil pentru ea în UE.
Până acum, Italia prim-ministrei Giorgia Meloni a fost țara din UE care a mers cel mai departe cu practica „parcării” migranților în afara UE - deschizând un centru de triere și unul de detenție peste mare, în Albania. Dar tentativa ei - care a costat sute de milioane de euro - a fost blocată de justiție și stagnează.
Pe de altă parte, însă, ascensiunea dreptei populiste în multe țări din UE, cu chemările ei la oprirea fluxurilor de migranți, a creat o atmosferă favorabilă unei „gândiri creatoare”, cum a numit-o președinta Comisiei Europene, în privința gestionării acestui fenomen.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
