Falia dintre Bruxelles și Chișinău se adâncește, Rusia insistă tot mai mult pe ideea federalizării Republicii Moldova, se spune în introducerea unui articol apărut în publicația on-line Sinopsis, sub semnătura lui Mădălin Necșuțu. Este, de fapt, rezumatul unei analize publicate de Balkan Insight, din care sunt extrase opiniile mai multor analiști politici din regiune, pornind de la indiciul numirii lui Dmitri Kozak drept reprezentant al președintelui rus Vladimir Putin, „însărcinat cu dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Moldova”.
Kozak apare întotdeauna acolo unde sunt de rezovat chestiuni grave, semnalează Stanislav Belkovski, șeful Institutului National de Strategie din Moscova, amintind că același nume a apărut și în cazul crizei de după „asediul de la Beslan”, în 2004, și în Crimeea, după anexare, iar acum „și-a reluat postul într-o perioadă de tulburări politice majore la Chișinău”.
În vară, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să taie întregul sprijin bugetar pentru Moldova. „În prezent, Bruxellesul manifestă o mare neîncredere față de guvernul pro-european de la Chișinău”. Planul Kozak revine deci în actualitate. Socialiștii detaliază avantajele unui stat federal. Analistul politic Ion Tăbârță, citat de Sinopsis, spune că „Dodon are misiunea de a pregăti societatea moldovenească pentru o posibilă federalizare a Republicii Moldova. El a susținut consecvent această idee în fața cetățenilor țării, ca fiind singura soluție viabilă pentru soluționarea conflictului transistrean”.
Acum Rusia intenționează să accelereze comunicarea dintre liderii Partidului Democrat din Chișinău și elitele transnistrene...
Adaugă că „federalizarea e importantă pentru Moscova pentru că oferă Transnistriei putere de veto în cazul unor viitoare decizii importante ce ar putea fi luate de Chișinău, cum ar fi cele referitoare la apropierea de UE. La nivel regional, asta ar trasnforma Moldova într-un avanpost al Rusiei, exercitând presiuni asupra Ucrainei în regiunea sudică a Odesei, dar și asupra României”. În fine, Igor Munteanu, șeful organizației IDIS Viitorul, este citat cu ideea că „acum Rusia intenționează să accelereze comunicarea dintre liderii Partidului Democrat din Chișinău și elitele transnistrene”.
În ediția electronica a revistei Reporter global, Ovidiu Nahoi descrie cât poate de amănunțit „o Românie înfricoșătoare”, cea care se profilează în cazul în care referendumul organizat mâine și poimâine va fi validat, iar Constituția va fi modificată conform pozițiilor susținute de Coaliția pentru familie”, o asociație care aduce laolaltă organizații nonguvernamentale, publicații, iniţiative, grupuri cu convingeri declarat creștine.
Potrivit jurnalistului, ideile vehiculate în această zonă a societății civile (anti-vaccin, anti-avort, împotriva fertilizărilor in-vitro etc.) dau frisoane. Sunt contrare modelului european de gândire. Nahoi reamintește cine a înființat și conduce Coaliția pentru familie: Mihai Gheorghiu, fost lider al Organizației studenților, apropiat lui Marian Munteanu, și el lider al studenților imediat după căderea comunismului, mai precis în timpul manifestațiilor îndelungate din Piața Universității, din primăvara lui 1990 și în timpul mineriadei din iunie același an. Mihai Gheorghiu a fost parlamentar din partea PNȚCD, secretar de stat cu problemele românilor de pretutindeni, este director adjunct al Muzeului Țăranului Român. De numele lui se leagă incidente mult comentate de la proiecții de film din cinematograful muzeului. În două rânduri cel puțin, grupuri de presiune au încercat să blocheze proiecțiile, pe motiv că ar susține homosexualitatea.
Ca și alți alți comentatori, Nahoi susține că nu e exclus să vedem Coaliția pentru familie transformată în partid politic iliberal, în caz de succes al referendumului.
