Audierile în procesul „Simion George-Nicolae versus Inspectoratul General pentru Migrație” vor avea loc la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, la ora 14:30, arată un anunț pe portalul național al instanțelor de judecată. Procesul a început în iunie 2023, iar de atunci interdicția i-a fost prelungită lui Simion încă o dată, în același an.
Simion, care tocmai a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale repetate din România, pe 4 mai, obținând aproape 41%, a primit pentru prima dată o interdicție de intrare în R. Moldova încă în 2009. A fost dat afară atunci de poliția moldoveană, după o manifestare comemorând unirea Basarabiei cu România, care ar fi încălcat ordinea publică.
Considerat autor al sloganului „Basarabia e România”, care a început să apară pe atunci inscripționat pe diverse edificii de ambele maluri ale Prutului, Simion și-a văzut interdicția prelungită de mai multe ori, iar cea de acum este valabilă până în 2028.
Motivele exacte nu au fost anunțate explicit de autoritățile de la Chișinău. Surse parlamentare au spus Europei Libere că acestea sunt informații clasificate, iar divulgarea lor este pasibilă de pedeapsă.
Avocatul lui Simion, Iulian Rusanovschi, a spus Europei Libere că nu poate dezvălui conținutul dosarului care „este secret”, dar a confirmat că la audierile din 19 mai va fi luată în discuție interdicția de intrare în R. Moldova pentru Simion.
Prima expulzare a lui Simion
Fost șef de galerie a clubului de fotbal Steaua București, Simion are în spate o trenă lungă de incidente soldate cu expulzări și interdicții de acces pe teritoriul R. Moldova.
A „trecut Prutul” în epoca fostului președinte comunist moldovean, Vladimir Voronin, organizând manifestări unioniste. După una dintre ele, în 2009, a fost reținut de poliție pentru că ar fi încălcat ordinea publică, a fost escortat până la granița cu România și lăsat să plece acasă.
Astăzi lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Simion făcea parte pe atunci din Grupul de inițiativă „Spirit Românesc”. Se prezenta și ca membrul Asociației „Noii Golani” (înființată în 2006 și finanțată „din buzunarul propriu”, după cum avea să declare), iar ulterior devenea lider al Platformei Civice Acțiunea 2012, o organizație unionistă.
A continuat să vină periodic la Chișinău, participând la manifestările de stradă din acea perioadă în sprijinul democrației și contra fraudei bancare.
Dar în luna mai 2015, în ajunul unui protest, a fost declarat persoană indezirabilă în R. Moldova, pe un termen de 5 ani, din motive de securitate națională.
Autoritățile nu au explicat motivele care au stat la baza deciziei. Dar ea a fost urmată de un protest în Vama Leușeni, unde zeci de oameni din România și R. Moldova au unit malurile Prutului cu un tricolor de 300 de metri, în semn de solidaritate cu Simion.
Expulzarea lui Simion, în 2015, a fost comentată de politicieni de rang înalt de pe ambele maluri ale Prutului, pentru prima dată el bucurându-se de o asemenea atenție publică.
Câteva luni mai târziu, în septembrie, decizia de expulzare a fost suspendată de o instanță, iar în februarie 2016 – anulată. „Am fost victimă a persecuției politice”, a spus atunci Simion.
Trena expulzărilor continuă
2018, anul Centenarului Unirii, i-a adus o nouă expulzare lui Simion, tot pentru 5 ani, în vigoare și astăzi. Era perioada în care numeroși primari semnaseră declarații simbolice de unire, iar aleși locali de pe ambele maluri ale Prutului își „înfrățeau” localitățile.
Simion a fost escortat din nou până la graniță, pe 1 octombrie 2018, de data aceasta de angajații Biroului pentru Migrație și Azil.
Decizia de expulzare publicată de Simion, având pe ea urme care păreau de sânge – activistul insistând că a fost bătut de agenții moldoveni – spune că a fost luată pe baza articolului 55 din legea privind regimul străinilor.
Intitulat „declararea străinului persoană indezirabilă”, acest articol spune că aceasta este o măsură „dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică”.
Simion a testat interdicția în 2022. La acea dată deputat în Parlamentul de la București, el a venit la Chișinău cu avionul, fiind întors înapoi de pe aeroport.
Ultima dată, interdicția de intrare în R. Moldova pentru Simion a fost prelungită în 2024. Inspectoratul General pentru Migrație a spus că există „riscuri de destabilizare” asociate activității lui Simion.
Solicitat de Europa Liberă să explice șirul interdicțiilor, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a spus, pe 16 aprilie 2025, că guvernările precedente, care l-au expulzat pe Simion, „au avut, probabil, dovezi”. Deși „nu a avut acces la dosar”, ministrul Popșoi a spus că are „ferma încredere” că, și sub guvernarea actuală, instituțiile statului „au avut temeiuri suficiente”, de vreme ce au prelungit interdicția.
La începutul lunii februarie 2024, atunci când a fost anunțată ultima prelungire a interdicției lui George Simion în R. Moldova, fostul premier român Marcel Ciolacu a cerut explicații de la omologii săi de la Chișinău și Kiev. Nouă luni mai târziu, când România se afla în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, Ciolacu a publicat documente care ar fi fost primite de la autoritățile ucrainene și care îl exonerează pe Simion de acuzația că ar fi spion rus.
Ce se întâmplă dacă Simion câștigă alegerile?
Dacă Simion ar învinge la prezidențiale, ar fi pentru prima dată când un președinte român ar avea interdicție de intrare în țările vecine. Din 2024, Simion nu poate călători nici în Ucraina, unde este acuzat că a discreditat statul ucrainean, iar prin declarațiile sale a promovat „ideologii unioniste, care contestă legitimitatea granițelor de stat”.
După succesul lui Simion în primul tur al prezidențialelor, pe 4 mai, deputatul de la Chișinău Lilian Carp, care conduce comisia parlamentară pentru securitate, apărare și ordine publică a spus postului TVR Moldova că interdicțiile se bazează pe „informații ale Serviciului de Informații și Securitate” și doar în baza acestor informații poate fi luată decizia de a le ridica.
Experții în drept constituțional Nicolae Osmochescu și Alexandru Arseni au spus la același post că, în cazul în care Simion devine președinte în România, chestiunea interdicțiilor poate fi soluționată „pe căi diplomatice”.
Desigur, dacă nu va da o soluție mai solidă, pe 19 mai, Judecătoria Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
