Uniți de multă vreme de ideologie și retorică, cei doi lideri se află pe poziții opuse în ceea ce privește politica privind importurile de petrol rusesc. Iar planurile lui Orbán de a-i găzdui pe Trump și pe președintele rus Vladimir Putin la un summit la Budapesta au fost puse în așteptare.
O derogare de la măsurile SUA menite să restricționeze comerțul cu petrol rusesc pare să fie un element cheie pe lista dorințelor lui Orbán la Washington.
Serviciul maghiar al Europei Libere (RFE/RL) a relatat pe baza unor surse din cadrul guvernului maghiar că Budapesta consideră fezabilă încheierea unui acord privind o derogare. Există un precedent european, în urma unei decizii luate luna trecută de a exclude temporar filiala germană a Rosneft de la sancțiuni.
Casa Albă și Departamentul de Stat nu au reacționat la întrebările adresate pe această temă de RFE/RL.
„El a solicitat o derogare. Noi nu i-am acordat-o... Viktor este un prieten al meu. El a solicitat o derogare”, a declarat, tot indecis, Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, pe 31 octombrie.
Sancționarea petrolului rusesc
Luna trecută, Washingtonul a anunțat sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft, controlată de stat, și LUKoil, deținută de sectorul privat, în încercarea de a-l forța pe Putin să poarte negocieri pentru a pune capăt invaziei sale din Ucraina, care durează de mai bine de trei ani. Această măsură i-ar putea expune și pe cei care fac afaceri cu aceste companii la „sancțiuni secundare”.
Mai înainte, Trump amenințase cu aplicarea unor „tarife secundare” țărilor care importă țiței rusesc. În septembrie, el a cerut „tuturor țărilor NATO” să înceteze acest lucru. El nu a menționat Ungaria în mod explicit, dar luna trecută unul dintre cei mai înalți diplomați ai săi a făcut acest lucru.
„Ungaria, spre deosebire de multe dintre țările vecine, nu și-a făcut niciun plan și nu a luat nicio măsură concretă pentru a se elibera de dependența de energia rusă”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 27 octombrie.
„Prietenii noștri din Ungaria vor avea mult de planificat”, a adăugat el, promițând ajutorul SUA pentru a face acest lucru posibil.
Orbán nu și-a ascuns nemulțumirea față de această atenționare.
Întrebat recent dacă sancțiunile SUA au mers prea departe, el a răspuns că „din punctul de vedere al Ungariei, da”. El a mai spus că oprirea achizițiilor de petrol ar fi o „catastrofă” care ar „îngenunchea” economia țării sale.
Într-o declarație din 5 noiembrie, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto nu a făcut nicio referire la această chestiune, probabil pentru a tempera așteptările privind încheierea unui acord la Washington.
„Nu avem prea multe să ne oferim reciproc”
Declarația lui Szijjarto afirma că relațiile bilaterale sunt într-o „epocă de aur” și că discuțiile se vor concentra pe cooperarea economică și energetică, dar nu a furnizat detalii.
Ungaria nu este un partener comercial important al SUA. Statele Unite au înregistrat un deficit de 9,4 miliarde de dolari în 2024, cu exporturi în valoare de doar 3,2 miliarde de dolari către Ungaria.
O sursă din cadrul guvernului maghiar a declarat pentru serviciul maghiar al RFE/RL că „nu avem prea multe să ne oferim reciproc”, dar a adăugat că Orbán ar putea fi de acord să cumpere o parte din gazul natural lichefiat din SUA, deși anterior îl considera „neeconomic” (adică scump) în comparație cu importurile de gaz din Rusia.
Aceasta, plus eventualele achiziții minore de arme și cooperarea cu companii americane în domeniul energiei nucleare civile, ar putea face parte din oferta Ungariei pentru o eventuală derogare de la sancțiunile petroliere.
Delegația lui Orban, formată din 180 de persoane, care va folosi un avion închiriat de la compania aeriană low-cost maghiară Wizz Air, va include mai mulți miniștri, lideri de afaceri și alți reprezentanți.
Declarația lui Szijjarto a menționat, de asemenea, „pacea în Ucraina” ca un subiect cheie al discuțiilor și a reiterat oferta Budapestei de a găzdui summitul Trump-Putin, deocamdată abandonat.
Poziția lui Orbán față de Ucraina a rămas în mare parte neschimbată de când Rusia a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022: el se opune sprijinului militar acordat Kievului și încearcă să împiedice sancțiunile împotriva Rusiei.
Acest lucru l-a aliniat odată cu Trump, dar liderul american pare din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a face compromisuri în negocierile de pace.
Trump a anunțat pe 22 octombrie că „de fiecare dată când vorbesc cu Vladimir [Putin], avem conversații plăcute, dar care nu duc nicăieri”. Comentariile sale au fost urmate de noi sancțiuni petroliere, o măsură denunțată de Putin ca fiind „neprietenoasă”.
Opoziția lui Orbán față de aderarea Ucrainei la UE (care ține pe loc și candidatura Moldovei) poate fi sau nu o problemă, la discuții. În august, Bloomberg a relatat că Trump l-a sunat pe Orbán, îndemnându-l să înceteze să blocheze negocierile de aderare ale Kievului.
Szijjarto a negat acest lucru. „Aș dori să clarific faptul că nu a avut loc niciun astfel de apel telefonic. Nu s-a întâmplat. Punct”, a afirmat acesta.
Înaintea vizitei lui Orbán, problema a reapărut.
Întrebat dacă Trump și-a exprimat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE pe 4 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns: „Donald Trump susține Ucraina ca viitor membru al UE”.
Vorbind prin intermediul unui translator, el a adăugat: „Am discutat despre blocarea unor puncte de către liderul maghiar. Și l-am întrebat pe președintele Trump dacă mă susține în această privință, pentru a ne ajuta. El mi-a răspuns că va face tot posibilul.”
În aceeași zi, Orbán a ripostat pe rețelele de socializare.
„Ungaria nu susține și nu va susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, deoarece aceasta ar aduce războiul în Europa și ar transfera banii maghiarilor în Ucraina”, a scris el.
Într-o evoluție separată în perioada premergătoare discuțiilor dintre Trump și Orban, Kari Lake, directoarea general interimar a Agenției Statelor Unite pentru Media Globală, a notificat Congresul, pe 5 noiembrie, cu privire la măsura de a închide și de a nu mai finanța serviciul maghiar al Europei Libere, deoarece „nu este în concordanță cu interesele naționale ale SUA”.
Acest serviciu a fost relansat în 2020 la indicația Congresului SUA.
Conducerea RFE/RL nu a făcut niciun comentariu imediat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
