„Urmează să discutăm după ce vor fi validate mandatele”, a spus Plîngău Europei Libere pe 2 octombrie, întrebat dacă el și Macari se vor declara deputați independenți.
Ce s-a întâmplat
Plângău și Macari au părăsit în luna iulie propriul partid, Platforma DA, pentru a candida la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe locurile 42 și 47 pe lista partidului de guvernământ PAS, care a obținut 55 de mandate.
Dar după alegeri Plîngău a scris într-o postare pe Facebook, pe 1 octombrie, că el și Macari, deși vor vota în parlament alături de PAS și vor „asigura stabilitatea politică”, au și „datoria” să reprezinte „vocile celor tăcuți” și să critice partidul puterii, când va fi nevoie.
Plîngău a mai spus portalului Newsmaker că el și Macari „nu vor face parte din fracțiunea PAS”, atrăgându-și un val de condamnări.
Liderul PAS, Igor Grosu, și-a exprimat regretul că a aflat „din presă despre anunțul celor doi colegi fără să discutăm în echipă”. Într-o postare proprie pe Facebook, pe 2 octombrie, Grosu și-a mai „exprimat încrederea” că toți cei intrați în parlament pe lista PAS „își vor onora mandatul primit de la cetățeni - și anume accelerarea vectorului european, curățarea justiției și asigurarea dezvoltării economice”.
În convorbirea cu Europa Liberă, Plîngău a încercat să minimalizeze importanța afilierii sale și a colegei sale în viitorul parlament, spunând că „toate aceste lucruri sunt formalități”. „Cert este că atunci când am avut discuțiile cu PAS în iulie [înainte de alegeri], nu a fost nicio solicitare de a deveni parte a fracțiunii”, a adăugat Plîngău.
Faptul că aceste detalii nu au fost puse la punct înaintea alegerilor a fost confirmat în declarații făcute presei de deputatul PAS, Lilian Carp, și de șeful administrației prezidențiale, Adrian Băluțel, care a candidat și el pe lista PAS.
„Anunțul domnului Plîngău nu este o noutate, doar că probabil s-a întâmplat un pic prea rapid, pentru că acest lucru trebuia discutat colegial (...)”, a spus Băluțel.
Ce spun analiștii
Chiar și fără cei doi viitori deputați cu statut incert, PAS are destule voturi – 53 față de strictul necesar de 51 - pentru a instala guvernul și a adopta legi. Dar declarațiile lui Plîngău puteau cauza o problemă de imagine partidului de guvernământ imediat după alegeri.
Pentru analistul Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă, situația ridică semne de întrebare asupra felului în care PAS a negociat cu alte partide și denotă „o atitudine frivolă față de lucruri foarte importante”.
Criticat în primul mandat pentru lipsa de deschidere și comunicare cu alte forțe pro-europene, PAS s-a ferit și în aceste alegeri să facă vreun bloc electoral mai larg. Dar i-a inclus pe cei doi membri ai Platformei DA pe listele sale pentru a combate criticile și a cuprinde un segment mai mare al electoratului pro-european.
„Nu se știe cum a negociat PAS cu cei pe care i-a acceptat pe lista lor, ce obligații au”, a spus Boțan.
Dar indiferent ce și cum s-a negociat, el crede că cei doi foști membri ai Platformei DA, intrați în parlament pe listele PAS, vor avea un rol „extraordinar de util” pentru societate, dar și pentru partidul puterii. Pot fi „cenzori” ai majorității parlamentare, „astfel ca cei de la guvernare să nu o dea și în bară”, așa cum s-a mai întâmplat în legislatura precedentă, spune Boțan.
Îi poate oare scoate PAS pe Plîngău și Macari de pe lista de deputați acum, înainte de validarea mandatelor? Un alt expert, Nicolae Panfil de la organizația de monitorizare a alegerilor, spune că nu.
„Mandatul nu aparține partidului, aparține persoanei”, a explicat Panfil, reamintind că în majoritatea legislativelor moldovene au existat deputați neafiliați, care au ales fie să părăsească fracțiunea, fie au fost excluși din diferite motive.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
