Mai multe articole se ocupă de plângerea penală făcută de Jardarmerie la DIICOT (organismul de investigare a crimei organizate) pentru ceea ce instituția consideră că a fost o încercare de lovitură de stat pe 10 august, la mitingul diasporei. Această mișcare nu e decât ilustrarea slugărniciei nefirești a unei instituții militarizate a statului român față de liderul social-democrat Liviu Dragnea, scrie Mircea Morariu pe contributors.ro. Depunerea plângerii a survenit la două zile după ce Dragnea a anunțat la un post de televiziune că ar fi apărut informații că mitingul a fost organizat și susținut din afara țării.
În Adevărul, Sorin Ghica și Valentin Bolocan scriu că reclamația făcută la DIICOT e modalitatea Jandarmeriei și a celor care au coordonat reprimarea mitingului de a-și „justifica violenţa împotriva manifestanţilor”. În articol se spune că analiștii politici sunt deja convinși că turnura dată mitingului a fost dinainte pregătită „în laboratoarele puterii”, cum se spune.
„În ziua mitingului, a explicat pentru Adevărul analistul Adrian Zăbavă, mai mulţi purtători de mesaj ai actualei majorităţi au vorbit despre o lovitură de stat. E clar că povestea a fost discutată cu mult înainte de 10 august. Deocamdată, avem doar documentările actualei puteri. Dacă ei aveau dovezi în acest sens, am fi aflat asta până acum.(…) Ei acum îşi fabrică dovezile. Începând de azi, ei vor vorbi despre dovezi ca şi cum ar exista“. Nici fostul ministru de externe Cristian Diaconescu nu crede că există asemenea dovezi. Nu aveau de unde să apară din senin la o lună de la manifestații. Iar dacă existau dinainte, PSD era obligat să anunțe instituțiile în drept, iar chestiunea să fie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Curios, mai spune Diaconescu: „până acum, atât ministrul de Interne, cât şi adjunctul acestuia au susţinut că nu au informaţii că mitingul diasporei ar fi fost finanţat din afara ţării”.
O instituție de forță a statului (…) își acuză cetățenii că sunt trădători de țară...
Pe blogurile Adevărul, Cristian Unteanu scrie că toată conjunctura creată după reprimarea manifestației are consecințe grave la nivelul ostilizării diasporei. România ajunge să fie singurul stat european care rupe astfel relațiile cu o comunitate foarte mare, care ar putea sprijini eforturile de mai bine ale țării. Mai ales tinerii din diaspora vor deveni, spune Unteanu, „imuni” de acum înainte la „orice mesaj care, de regulă, este transmis pe canalele care leagă o ţară normală de propria sa diasporă”. Iar asta se combină dezastruos cu exodul masiv de populație activă, calificată, cu studii superioare.
„În vreme ce la Strasbourg, președintele Comisiei Europene avertiza asupra pericolului care ar putea zdruncina Uniunea Europeană - regimurile nedemocratice care se ridică în estul Europei -, la București, o instituție de forță a statului încerca să pună pe umerii românilor din diaspora o lovitura de stat”, scrie și Magda Grădinaru pe site-ul ziare.com. Așadar, „o instituție de forță a statului (…) își acuză cetățenii, la DIICOT, că sunt trădători de țară, pentru că manifestează contra măsurilor unui guvern abuziv. Cu alte cuvinte, guvernul român și-a asigurat un argument juridic pentru a putea opera arestări în rândul protestatarilor, dacă va avea nevoie de asta în narațiunea pe care și-o țese” (ziare.com).
