Linkuri accesibilitate

Repornirea Uzinei Metalurgice din Râbnița, un compromis tacit?


Datele statistice arată că exporturile de metale și produse metalurgice au scăzut drastic, cu până la 60%, în acest an.
Datele statistice arată că exporturile de metale și produse metalurgice au scăzut drastic, cu până la 60%, în acest an.

Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița, una din cele mai importante întreprinderi transnistrene, și-a reluat activitatea, deși Chișinăul și Tiraspolul conveniseră că gazele care ajung în regiune vor fi folosite doar în sfera socială. Autoritățile evită să se pronunțe tranșant pe acest subiect.

Relansarea activității uzinei de la Râbnița, confirmată Europei Libere de surse din întreprindere, are loc pe fondul stării de urgență în economie, prelungită de Tiraspol până la 9 august. Decizia pare să fi fost luată unilateral, fără să fie convenită cu Chișinăul.

La începutul anului, Chișinăul a impus Tiraspolului o serie de condiții pentru posibilitatea ca gazele plătite de Rusia să ajungă în regiunea transnistreană, după ce, la fine anului trecut, concernul rus Gazprom a întrerupt livrările gazelor gratuite. Printre condiții se număra și angajamentul părții transnistrene că gazele vor fi folosite în sfera socială, și nu în industria grea.

Mai multe gaze pentru malul stâng

Repornirea uzinei de la Râbnița a fost posibilă odată cu creșterea volumului de gaze naturale livrate malului stâng. În iunie, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se plângea că regiunea se confrunta cu un volum redus de gaze. Dar în prima jumătate a lunii iulie, aceste volume au crescut de la peste 1,3 milioane de metri cubi zilnic până la peste 2,2 milioane de metri cubi de gaze, potrivit Most(„Podul”), un proiect media specializat în problematica transnistreană.

Creșterea volumelor de gaze livrate regiunii a fost confirmată Europei Libere de Liviu Duminică, administratorul Vestmoldtransgaz – operatorul sistemului de transport al gazelor în R. Moldova. Responsabilul a evitat să ofere alte detalii, invocând caracterul confidențial al informațiilor.

Această creștere a permis și majorarea producției de curent la MGRES (cunoscută cu denumirea Centrala de la Cuciurgan). Malul drept a renunțat să cumpere energie electrică de la MGRES încă la sfârșitul lunii ianuarie.

Ce spune Chișinăul

Întrebat de Europa Liberă dacă decizia cu privire la reluarea activității Uzinei Metalurgice a fost coordonată cu Chișinăul, Biroul politici de reintegrare a răspuns că „interacțiunea pe aspecte energetice se face la nivel tehnic, al specialiștilor de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, în procesul de negocieri nefiind agreat și creat un grup de lucru distinct”.

Autoritățile de la Chișinău au inspectat mai multe obiective de industrie grea din regiunea transnistreană, în cazul de față Uzina Metalurgică Moldovenească, la începutul lunii februarie pentru a se asigura că acestea nu funcționează.
Autoritățile de la Chișinău au inspectat mai multe obiective de industrie grea din regiunea transnistreană, în cazul de față Uzina Metalurgică Moldovenească, la începutul lunii februarie pentru a se asigura că acestea nu funcționează.

Pentru ministrul Energiei, Dorin Junghietu, preocuparea principală acum este „aprovizionarea cu energie a malului drept” și „consolidarea sistemului energetic național”. Junghietu a spus Europei Libere că soluțiile Chișinăului pentru depășirea crizei energetice de la începutul anului și pachetul de suport în valoare de 60 de milioane de euro anunțat de UE pentru malul stâng rămân în vigoare. Ministrul a respins cu vehemență o eventuală reluare a discuțiilor Chișinăului cu MGRES pe tema achizițiilor de curent: „Este exclusă această opțiune!”

Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus, la 16 iulie, într-o conferință de presă, că autoritățile de la Chișinău rămân pe poziția „respectării condițiilor convenite anterior între cele două maluri”. El a afirmat că actualele livrări de gaze în regiune sunt „o cale impusă de Federația Rusă” și Chișinăul va insista pe respectarea parității, dacă se va constata „o discrepanță” între agenții economici de pe ambele maluri.

Expert: Chișinăul nu este interesat de falimentul întreprinderilor transnistrene

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, atrage atenția că nu este foarte clar care au fost înțelegerile dintre Chișinău și Tiraspol, atunci când s-a ajuns la o soluție privind reluarea livrărilor gazelor în regiune.

„Indiferent de conținutul acelor înțelegeri, problema fundamentală este lipsa totală a transparenței în tot ce ține de livrarea gazelor în stânga Nistrului”, a spus expertul într-o discuție cu Europa Liberă.

Pe de altă parte, ex-vicepremierul afirmă că nu este în interesul Chișinăului ca „întreprinderile de bună credință” din stânga Nistrului să falimenteze. Obiectivul, spune Flenchea, este dublu: pe de-o parte, ele trebuie păstrate și sprijinite, iar pe de altă parte, trebuie readuse în câmpul legal al R. Moldova.

Întrebat dacă admite existența unui acord tacit al Chișinăului privind activitatea uzinei de la Râbnița, expertul a spus că „repornirea ei, chiar și în condiții obscure, nu ar rezolva problemele de ordin economic-social cu care se confruntă regiunea transnistreană”.

Își face autorizație integrată de mediu, în timp ce exporturile se prăbușesc

Agenția de Mediu este autoritatea care le eliberează agenților economici diverse tipuri de autorizații de mediu în baza cărora pot activa. Șeful agenției, Dorin Poverjuc, a relatat Europei Libere că Uzina Metalurgică de la Rezina deține autorizația pentru gestionarea deșeurilor și cea de emisie a poluanților, valabile până în anul 2027.

Acum, întreprinderea de la Râbnița este în proces de perfectare a „autorizației integrate de mediu”, care înglobează mai multe genuri de activitate. Uzina Metalurgică se conformează astfel noilor cerințe ale legii cu privire la emisiile industriale, a precizat Dorin Poverjuc.

Cu agentul economic de la Râbnița, Agenția de Mediu menține, în mare parte, o comunicare la nivel de documentație tehnică. Șeful agenției își amintește că în perioada crizei energetice a existat o ruptură în această comunicare.

Un jurnalist din Rezina, orașul de pe malul stâng al Nistrului vizavi de Râbnița, a povestit Europei Libere că în perioada crizei gazelor din regiune Uzina Metalurgică a rămas fără o mare parte din angajați. Incertitudinea i-a făcut pe mulți să plece la muncă peste hotare, în special în Rusia, alții au fost trimiși în șomaj tehnic. Acum întreprinderea ar avea în jur de 2.000 de angajați, față de peste 4.000 anterior.

Datele statistice arată că exporturile transnistrene s-au prăbușit cu peste 50% în prima jumătate a acestui an. Au scăzut drastic și exporturile de metale și produse metalurgice, cu până la 60%, potrivit informațiilor publicatede așa-numitul comitet transnistrean de statistică.

Uzina Metalurgică de la Râbnița activează din anul 1985, fiind în prezent unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul local. Jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au scris anterior despre schemele în care uzina transnistreană a fost implicată alături de compania de colectare a deșeurilor de metal de la Chișinău, Metalferos, și cum Guvernul lui Pavel Filip, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a făcut lobby ca să o scape de sancțiunile „speciale și economice” impuse de Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG