Revoluția în justiția moldovenească se amână, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu în corespondenţa sa pentru Deutsche Welle în care relatează despre demisia a şapte magistraţi moldoveni. „Mai mulți experți de la Chișinău s-au grăbit să aprecieze desprinderea de sistem a celor șapte judecători ca pe un început de rezistență internă față de derapajele grave din justiția moldovenească, soldate cu blocarea finanțării din partea UE... Au apărut voci care susțin că, de fapt, ar fi vorba de o „combinație” a puterii”, scrie Călugăreanu. Gestul magistraților ar avea legătură şi cu noua lege cu privire la salarizare, elaborată de Guvern și cu dorința lor de a-și păstra pensiile. Or salariile angajaților din sistemul judiciar vor scădea potrivit noii legi.
Una din judecătoarele demisionare, din cei cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiţie, Iulia Sîrcu, a confirmat pentru anticoruptie.md că motivele principale ale plecării din sistem sunt legea salarizării în sistemul bugetar și atitudinea negativă față de magistrați. „Legislatorul, în loc să încurajeze magistrații, să îi motiveze prin salarii, reduce ceea ce am obținut până acum. Ce fel de justiție poate să facă un judecător desculț și flămând?”, a declarat Sîrcu. Un al magistrat, Valeriu Doagă spune că i-a rămas puțin timp până la atingerea plafonului de vârstă. „Cred că a venit timpul să plec, să eliberez locul pentru alți colegi mai tineri”, a precizat magistratul.
Radio Chişinău citează comentatori politici care spun că dreapta politică are nevoie să coalizeze, dacă își dorește să aibă șanse egale de luptă în campania electorală. „Reieșind din situația politică dreapta are nevoie de această coalizare, în mod special în circumscripțiile uninominale. Dacă nu o face șansele scad vertiginos”, crede analistul politic Ion Tăbîrţă. Editorialistul Nicolae Negru consideră că discuțiile dintre blocul Acum, format din PAS și PPDA, cu PL și PLDM sunt un bun început. „Aceste două partide au nevoie de ajutorul celorlalte formațiuni. Se manifestă o anumită încredere a PAS și PPDA că vor câștiga fără ajutorul acestor partide mai mici, dar acest lucru este riscant și situația se poate schimba din zi în zi. Paza bună trece primejdia rea și coordonarea acțiunilor între forțe cu obiective programatice comune e benefică pentru toate formațiunile”, notează Nicolae Negru.
NewsMaker.md publică un amplu articol despre generozitatea nemaivăzută a guvernării în acest an pre-electoral. Cadourile, anunţate de Partidul Democrat de guvernământ, curgeau unul după altul – reparaţia drumurilor, apartamente accesibile, creşteri salariale, facilităţi pentru mediul de afaceri etc, se spune în articol. Se părea că bugetul se va prăbuşi şi că nu vor ajunge bani pentru toate acestea. S-a adeverit însă că cheltuielile suplimentare sunt nesemnificative pentru aceste iniţiative electorale ale PD din resurse bugetare. Experţii constată că proiectul „Drumuri bune”, de exemplu, nu e decât o acţiune de PR al democraţilor, întrucât banii pentru reparaţia drumurilor erau şi aşa incluşi în buget. La fel e şi cu majorările salariale pentru bugetari. Banii pentru aceste majorări erau bugetaţi prin urmare nu au pus presiune suplimentară pe bugetul bublic, mai cu seamă că această majorare nu e decât o jonglare de cifre, cred unii experţi.
Analistul politic Oazu Nantoi afirmă într-un editorial pe cotidianul.md că R. Moldova „cu politicieni lași și corupți și cu un popor care-i tolerează, cu tot cu „Calea a Patra” anunțată de Plahotniuc – a dispărut din vizorul tuturor actorilor internaționali importanți”. După părerea analistului importanță „geo-politică” a Moldova este „un bluf, inventat de șarlatanii politici autohtoni... Doar Putin are nevoie de R. Moldova. Dar nu UE, și nici SUA”. Nantoi mai notează că guvernanții au nevoie de cât mai multă frică dobitocească, cât mai multă fățărnicie și docilitate – garanția că nu ne vom abate de la a „Patra Cale”. Pe când liderii opoziţiei, Maia Sandu și Andrei Năstase, apelează la demnitate și curaj civic.
Moni Stănilă comentează pe timpul.md un recent sondaj realizat în autonomia găgăuză şi ajunge la concluzia că nu era nevoie de această cercetare fiindcă „au răspuns cu toții exact cum ne imaginam: jos democrația, reîntoarcerea la dulcele jug sovietic, trăiască bolșevismul și adio Europa”. Potrivit sondajului, peste jumătate din respondenţi optează pentru aderarea la Uniunea Vamală, iar pentru Uniunea Europeană au optat mai puțin de 6 la sută. Peste 60% din populația regiunii este mulțumită de actualul statut de autonomie, dar există și 12% care ar opta pentru independență. „Despre ce ne spune acest sondaj? Despre sărăcia în care o să stăm până la desființarea noastră ca stat. Pentru că în una din cele mai mici țări, fiecare gândește și alege pe mintea celui care împarte ulei în campania electorală. Iar peste toate, câte unii mai visează și independență. Că nu e pământul lor e una, că au primit autonomie e cu totul altceva”, concluzionează Moni Stănilă.
Ziarul Naţional o citează pe lidera PAS, Maia Sandu, care a cerut să fie audiată în şedinţă publică de comisia parlamentară de anchetă privind activitatea Fundaţiei Open Dialog şi fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska. „Dacă parlamentarii ar fi interesați de adevăr, ar organiza audieri publice, cu prezența presei, așa încât cetățenii Republicii Moldova să fie informați plenar. Minciunile lansate premeditat în public despre presupusa finanțare ilegală a PAS trebuie deconspirate, pentru că oamenii au dreptul să afle adevărul”, a spus Maia Sandu.
Ziarul Naţional îl citează şi pe analistul politic Vitali Andrievschi despre comisia de anchetă care investighează presupusa finanțare ilegală a liderilor opoziţiei care au participat la un eveniment finanţat de „Open Dialog”. „Dacă Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi mers pe cont propriu la Bruxelles și și-ar fi plătit cazarea, atunci nimeni nu ar fi avut dreptul să-i pedepsească. Dar dacă le-au fost plătite biletele și cazarea, atunci ei devin dependenți de organizația care plătește”, consideră Vilati Andrievschi.
