Analistul politic român Iulian Chifu comentează pe deschide.md că incidentul din Kerci e un act de agresiune, iar principalul scop ar fi profund economic. „Blocarea traficului prin Marea de Azov creează o problemă majoră Ucrainei… Practic, prin toate porturile de la Marea de Azov, se blochează/întârzie traficul de mărfuri și sunt impuse Ucrainei costuri suplimentare. Este o sancțiune economică ce vine la momentul în care Ucraina se pregătește de anul electoral 2019, în care vom avea alegeri prezidențiale în luna martie și alegeri generale, parlamentare, în finalul anului”, scrie Chifu. După părerea sa, „impactul unei blocade economice asupra porturilor ucrainene de la Marea de Azov va fi unul major pentru economia ucraineană. Iar pe această direcție, o prăbușire de natură economică chiar și numai cu câteva procente poate avea un impact major asupra rezultatului alegerilor, deși astăzi Rusia nu mai poate spera să vadă vreo coaliție pro-rusă instalându-se la Kiev”.
Deschide.md publică la acelaşi subiect şi opinia politologului ucrainean Evgheni Magda. El susţine că marinarii ruși au încălcat normele dreptului maritim și Acordul din 2003 cu privire la folosirea în comun a Mării Azov. Document ce prevede că navele militare ruse și ucrainene pot folosi bazinul Mării Azov fără restricții. „La 25 noiembrie, Rusia a efectuat, pentru prima dată, un act de agresiune împotriva Ucrainei sub drapel propriu, neascunzându-și apartenența la forțele militare ruse, așa cum a fost în Crimeea. Asta e, în mod sigur, o fază nouă a conflictului, care cere reacția comunității internaționale. Reacția Ucrainei este justificată și vorba nu e despre un răspuns inadecvat la provocarea aruncată Ucrainei. Cât despre Rusia, ea mizează pe destabilizarea situației în Ucraina din interior, folosind rețeaua de agenți de influență, tinzând, în același timp, să discrediteze oficial Kievul în ochii Occidentului”, concluzionează politologul ucrainean Evgheni Magda.
„Agravarea relațiilor dintre Ucraina și Federația Rusă, și drept urmare, instituirea legii marțiale, declararea stării de război necesită o reacție fermă din partea autorităților Republicii Moldova, dar și a societății civile de solidarizare și explicare a eventualelor consecințe”, afirmă directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru, citată de RFI România. „Atât populația, cât și autoritățile moldovene trebuie să conștientizeze pericolele comune cu care se confruntă statele din regiune, dar și să fie pregătite de eventuale provocări atât soft (prin intermediul mesajelor propagandiste) cât și militare din partea Federației Ruse, ținând cont de existența contingentului rus în regiunea transnistreană. Trebuie de asemenea, să ținem cont de faptul că atât Ucraina, cât și Federația Rusă sunt mediatori în formatul 5+2, iar acest incident, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să trezească semne de întrebare privind viabilitatea formatului și necesitatea revizuirii acestuia”, mai spune experta.
Jurnalistul Alexandru Cozer se întreabă pe cotidianul.md ce va face blocul electoral ACUM dacă Andrei Năstase va fi exclud din parlamentare. Cozer consideră că Năstase reprezintă un pericol pentru liderul PD, Vlad Plahotniuc, despre care spune că ar vrea să-l excludă pe Năstase, principalul său adversar politic, pentru a se feri de astfel de pericole. „Într-un astfel de scenariu nu văd de ce blocul ACUM ar mai trebui să participe în alegeri. Dacă Năstase va fi exclus… să mergi mai departe și să figurezi în buletinele electorale mi s-ar părea o lipsă totală de responsabilitate și realism politic. Astfel s-ar legitima o nouă ilegalitate și uriașă nedreptate”, notează jurnalistul. El se declară convins că un eventual boicot al alegătirlor de dreapta va duce inevitabil la nerecunoaşterea alegerilor de către partenerii occidentali.
Unde a dispărut electoratul de dreapta, se întreabă într-un comentariu tribuna.md. Cota electoratului pro-european în structura totală a electoratului este în descreștere continuă, se spune în articol cu referire la datele recentului sondaj al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor. „Circa 45% din electoratul decis e de stânga, iar 25% – de dreapta. Iar aceste cifre scot încă o dată în evidenţă discrepanţa mare dintre două tabere electorale care până mai ieri erau aproape egale”, se spune în articol. De ce scade ponderea electoratului pro-european? O primă posibilă explicaţie ar fi că o bună parte a alegătorilor din respectiva categorie au părăsit ţara pentru totdeauna, iar activismul lor politic s-a diminuat simţitor. A doua posibilă explicaţie este că electoratul pro-european preferă să completeze rândurile indecişilor sau apaticilor din punct de vedere electoral. Iar a treia explicaţie e că noile partide de dreapta (PAS şi PPDA) nu au reuşit să mobilizeze integral electoratul pro-european, inclusiv cel din diasporă. Concluzia analizei e că ponderea electoratului pro-european este mai slabă ca oricând în ultimii ani, iar aceasta poate influenţa decisiv rezultatul următoarelor alegeri parlamentare.
Propunerea Partidului Democrat de guvernământ de a organiza un referendum consultativ în aceeași zi cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 nu are la bază un cadru legal explicit. Pe subiectul comasării scrutinelor de acest tip există un aviz negativ din partea Curții Constituționale, precum și reiese din interesele politice a partidului ce a propus inițiativa, concluzionează Asociaţia Promo-LEX într-o analiză citată de curentul.md. Comasarea scrutinelor va crește nejustificat de mult costurile exercițiului, va complica substanțial organizarea și desfășurarea scrutinelor, precum și va crea condiții inechitabile pentru concurenți, constată experţii. Ei mai atrag atenţia că unul din subiectele plebiscitului – revocarea deputaților – este: neconstituțional, contrar practicilor internaționale și imposibil tehnic de implementat. În cazul celui de al doilea subiect – micșorarea numărului de deputați – experţii susţin că această modificare ar putea fi adoptată de către legislativ, fără o consultare populară costisitoare și cu rezultate incerte. „Prin inițierea unui referendum de tip consultativ pe niște subiecte, mai degrabă de oportunitate politică, decât de interes public, în aceeași zi cu alegerile parlamentare, inițiatorul referendumului – încalcă principiul egalității șanselor”, concluzionează Asociaţia Promo-LEX.
