„Am avut o altă sesiune foarte productivă, pornind de la [discuțiile de la] Geneva, pornind de la evenimentele din această săptămână, dar mai sunt multe de făcut”, le-a spus Rubio reporterilor pe 30 noiembrie, după întâlnire, fără a oferi detalii specifice.
„Sunt multe componente în mișcare și, evident, există o altă parte implicată aici care va trebui să facă parte din ecuație”, a spus el, referindu-se la Rusia.
„Și acest lucru va continua în această săptămână, când [emisarul special al Casei Albe, Steve] Witkoff va merge la Moscova... De asemenea, am fost în contact în grade diferite cu partea rusă, dar înțelegem destul de bine și opiniile lor”, a adăugat Rubio.
Rustem Umerov, secretarul consiliului de securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului, a salutat negocierile ca fiind „semnificative și de succes”, dar nici el nu a oferit detalii.
„S-a încheiat o sesiune dificilă, dar productivă, de negocieri în Florida. Am înregistrat progrese tangibile în direcția stabilirii unei păci juste”, a scris el pe Telegram. „Întâlnirea a fost semnificativă și de succes.”
„Mai sunt multe de făcut – continuăm să ne consultăm și să convenim asupra unor pași suplimentari pentru pacea Ucrainei”, a adăugat el.
AFP citează o sursă anonimă apropiată echipei ucrainene care a declarat că discuțiile „nu au fost ușoare” și că „căutarea de formulări și soluții continuă”.
Echipele de negociere s-au întâlnit la Hallandale, Florida, la nord de Miami, pe fondul accelerării eforturilor de a stabili termenii unui plan care să fie acceptabil atât pentru Kiev, cât și pentru Moscova.
Witkoff la Moscova
Luni, pe 1 decembrie, Steve Witkoff merge la Moscova, unde se va întâlni cu înalți oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin. Aceasta va fi a șasea întâlnire a lui Witkoff cu Putin din ianuarie până acum.
La începutul zilei de 30 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că „partea americană demonstrează o abordare constructivă și că în zilele următoare este posibil să se concretizeze pașii pentru a determina cum să se pună capăt războiului în mod demn”.
Zelenski a declarat ulterior că a discutat cu liderii Comisiei Europene și ai NATO pentru a ajuta la „coordonarea pozițiilor” în cadrul negocierilor de pace.
„Am vorbit cu [șeful NATO] Mark Rutte și vom continua discuția în zilele următoare”, a declarat Zelenski.
În urma unei discuții cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele ucrainean a declarat: „Menținem o coordonare deplină cu Comisia Europeană și sunt recunoscător pentru sprijin.”
Kievul și aliații săi europeni încearcă să elaboreze o propunere alternativă după apariția unui plan în 28 de puncte al administrației Trump, care conține majoritatea pretențiilor maximale ale Moscovei, solicitate încă de la începutul invaziei din februarie 2022.
Pentru unii observatori și oficiali ucraineni, planul echivalează cu o capitulare după aproape patru ani de război care a ucis sau rănit peste un milion de persoane de ambele părți.
Autoritățile franceze au anunțat că președintele Emmanuel Macron, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei, îl va primi pe Zelenski la Paris pe 1 decembrie pentru a discuta „condițiile unei păci juste și durabile”.
Propunerea inițială americană în 28 de puncte, publicată săptămâna trecută, i-a alarmat pe oficialii ucraineni – și, potrivit relatărilor, l-a înfuriat pe Zelenski – care au purtat apoi discuții separate cu Rubio și alți oficiali americani la Geneva.
Aceste discuții au dus la un plan în 19 puncte.
Forma la care s-a ajuns după negocierile din Elveția lasă însă deschise mai multe probleme majore, inclusiv soarta unei părți a regiunii Donbas, aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO și un posibil plafon privind dimensiunea armatei Kievului.
Șeful cancelariei președintelui a demisionat
Intensificarea activității diplomatice vine după o săptămână dramatică, care a culminat cu demisia lui Andrii Iermak, influentul șef al administrației prezidențiale a lui Zelenski.
Iermak și-a depus demisia pe 28 noiembrie, la câteva ore după ce anchetatorii anticorupție i-au percheziționat biroul.
Descinderile au fost generate de un scandal în creștere privind o presupusă mită legată de fonduri destinate apărării infrastructurii energetice a Ucrainei. Doi miniștri au fost deja demiși.
Iermak nu a fost acuzat direct de vreo faptă ilegală și a declarat în timpul perchezițiilor că anchetatorilor li s-a oferit „acces complet” la apartamentul său și că oferă „deplină cooperare”.
Ulterior, Iermak a anunțat că, în urma demisiei, ar urma să meargă pe front ca voluntar.
Zelenski însuși nu a fost implicat direct, dar scandalul a devenit cea mai gravă criză politică din cei peste șase ani de mandat.
Președintele american, Donald Trump, a avertizat pe 30 noiembrie că scandalul nu e util procesului de pace, adăugând că „Ucraina are niște mici probleme dificile”.
În timp ce încearcă, pe câmpul de luptă, să oprească armata mai mare și mai bine echipată a Rusiei, Ucraina a atacat ținte din interiorul Rusiei cu o frecvență tot mai mare, atacând instalații petroliere și energetice.
Între timp, principala agenție de informații a Ucrainei a publicat o înregistrare video care pretinde că arată drone maritime care vizează două petroliere ale „flotei din umbră” în Marea Neagră. O flotă globală de nave cu înmatriculări și registre de proprietate neclare a fost folosită de Rusia pentru a exporta petrol, ocolind în același timp sancțiunile occidentale.
Articol preluat de la Europa Liberă România. Traducere: Adrian Ardelean.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
