Linkuri accesibilitate

Se apropie prezidențialele din Polonia. Sondajele arată o situație pe dos față de România


Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul pro-european la președinția Poloniei, în timpul unei întâlniri electorale în orașul Plock pe 11 mai, alături de soția sa Malgorzata.
Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul pro-european la președinția Poloniei, în timpul unei întâlniri electorale în orașul Plock pe 11 mai, alături de soția sa Malgorzata.

Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, conduce în sondaje înainte de primul tur de scrutin, din 18 mai, al alegerilor prezidențialele din Polonia. Dar prezidențialele au devenit și într-un test pentru guvernarea centristă din principala membră a UE și NATO din estul Europei.

Sprijinit de Coaliția Civică a premierului Donald Tusk, Trzaskowski este favorit în primul tur de scrutin, cu 32% din intențiile de vot, potrivit celor mai recente sondaje.

Pe locul al doilea se menține istoricul naționalist, Karol Nawrocki, creditat acum în sondaje cu aproximativ 25%. Susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), Nawrocki a avut la începutul lunii o vizită la Casa Albă, unde s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump.

Pe locul trei se află Slawomir Mentzen, candidatul partidului de extremă dreapta, Confederația, cu aproximativ 14% din intențiile de vot.

Ultimii doi își împart electoratul conservator și de extremă dreapta, au un scor cumulat peste al lui Trzaskowski. Așa încât, pentru primarul liberal care promite relaxarea legislației privind avorturile și apărarea drepturilor LGBTQ, calculele se pot complica în turul doi de scrutin, așteptat pe 1 iunie.

Candidatul naționalist la președinția Poloniei, Karol Nawrocki, ținând în mâini propria sa carte, în timpul unei întâlniri electorale în localitatea Garwolin, pe 5 mai.
Candidatul naționalist la președinția Poloniei, Karol Nawrocki, ținând în mâini propria sa carte, în timpul unei întâlniri electorale în localitatea Garwolin, pe 5 mai.

Paralele între Polonia și România: la fel, dar exact invers

Situația din Polonia, o țară cu 38 de milioane de locuitori, este asemănătoare și în același timp exact inversă decât cea din România, cealaltă țară mare a UE și NATO din estul Europei în care au loc acum alegeri prezidențiale.

În ambele, bătălia se dă între pro-europeni și eurosceptici, iar temele sunt aceleași – de la mai multă „suveranitate” în raport cu UE la migrație. Și tot în ambele țări, în competiția pentru șefia statului au intrat primarii celor două capitale, considerați reprezentanți ai populației urbane și cosmopolite, care se bat cu naționaliștii cu fiefurile în zone rurale.

Dar asemănarea se oprește aici. În vreme ce în Polonia candidatul pro-european conduce în sondaje înainte de primul tur, în România, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care pledează pentru o poziție fermă a României în UE și NATO, a intrat la limită în turul doi de scrutin, cu un scor de sub 21% din voturi. Acum, înaintea turului doi din 18 mai, el are de recuperat o diferență enormă care îl desparte de politicianul de extremă dreaptă, „suveranistul” George Simion, care a obținut în primul tur aproape 41%.

De asemenea, în timp ce Nicușor Dan și Rafal Trzaskowski se aseamănă ca educație (ambii au învățat în Occident de ex.), carieră și valori, există asemănări mai puține între Simion și candidatul conservator din Polonia, anume doctorul în istorie Nawrocki, care a condus Institutul Polonez al Memoriei Naționale, dar și între Simion și candidatul extremei drepte poloneze, anume omul de afaceri multimilionar Mentzen.

Candidatul ultranaționalist la președinția Poloniei, Slawomir Mentzen, face un video pentru TikTok la un miting electoral pe 10 mai, în apropiere de Monumentul Revoltei din Varșovia.
Candidatul ultranaționalist la președinția Poloniei, Slawomir Mentzen, face un video pentru TikTok la un miting electoral pe 10 mai, în apropiere de Monumentul Revoltei din Varșovia.

Test pentru guvernul pro-UE din Polonia

Președintele în Polonia are puteri limitate, dar este comandantul suprem al forțelor armate, are un cuvânt de spus în politica externă și poate promulga sau respinge legi.

Sub conducerea premierului Donald Tusk în ultimul un an și jumătate, Polonia și-a consolidat cooperarea cu UE și și-a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina în fața agresiunii rusești.

Dar președintele în exercițiu, conservatorul Andrzej Duda, a folosit de mai multe ori dreptul de veto împotriva unor legi promovate de guvernul lui Tusk.

Așa încât, alegerile prezidențiale fie pot întări poziția centriștilor aflați la guvernare în cazul în care sunt câștigate de candidatul lor, fie pot prelungi o coabitare dificilă cu un președinte conservator, remarcă AFP.

„La nivel macro, miza este rolul Poloniei în geopolitică, în general, și mai precis în cadrul UE”, a spus pentru AFP Ewa Marciniak, politoloagă la Universitatea din Varșovia și directoare a institutului de sondare CBOS.

Ea a mai spus că alegerile vor decide „dacă va exista o continuare a direcției asumate de coaliția de guvernare în 2023 sau o ruptură de la acea narațiune”.

Dacă va câștiga naționalistul Nawrocki, sprijinit de PiS, este de așteptat să continue „conflictul politic și polarizarea” care au caracterizat relația lui Duda cu guvernul. O victorie a lui Trzaskowski, în schimb, ar ușura activitatea guvernului Tusk și i-ar permite să-și îndeplinească promisiunile de campanie, cum ar fi anularea restricțiilor privind avortul.

Un miting anti-imigrație la Varșovia, pe 10 mai, la care se pot vedea steaguri poloneze și americane, dar nu și drapelul UE.
Un miting anti-imigrație la Varșovia, pe 10 mai, la care se pot vedea steaguri poloneze și americane, dar nu și drapelul UE.

Temele cheie din campania prezidențială poloneză

Printre acestea se numără securitatea, relațiile internaționale, migrația și beneficiile sociale pentru sutele de mii de ucraineni primiți de Polonia de la invazia rusească din 2022.

Candidații de pe primele două locuri au viziuni opuse în multe din ele, inclusiv în ceea ce privește parteneriatele internaționale ale Poloniei.

În timp ce Nawrocki susține că Polonia ar trebui să se axeze în principal pe Statele Unite și NATO, Trzaskowski insistă asupra importanței UE, pledând pentru „continuarea opțiunii euro-atlantice, dar cu o întărire a poziției Europei în eventualitatea în care influența SUA ar scădea semnificativ în anii următor”, a explicat tot pentru AFP un alt expert în politica poloneză, sociologul Stanislaw Mocek

Nawrocki, pe de altă parte, manifestă „neîncredere față de Europa”, în special față de Franța și Germania, spune Mocek. Candidatul naționalist a mers atât de departe încât să ceară controale la granița cu Germania, pe care o acuză că ar lăsa „imigranți ilegali” în Polonia.

Dezinformarea anti-imigranți este prezentă de ani buni în Polonia, dar acum este combinată cu o retorică antigermană.

Fiind o temă majoră, nu a fost ocolită de candidatul ultranaționalist Mentzen, care, desigur, a mers și mai departe decât naționalistul Nawrocki, propunând să fie arestați polițiștii germani, care i-ar trimite pe imigranți pe teritoriul polonez.

După AFP și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG