„Având în vedere faptul că există o șansă substanțială ca în viitorul apropiat să aibă loc – sau nu – negocieri cu Iranul, voi lua o decizie – dacă mă implic sau nu – în următoarele două săptămâni,” a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, citând un mesaj din lui american Donald Trump, pe 19 iunie.
În cadrul unei conferințe de presă, Leavitt a spus că președintele american preferă o soluție diplomatică cu Teheranul, dar că obiectivul său principal este să se asigure că Iranul nu poate obține o armă nucleară.
Ea a reiterat insistența lui Trump ca orice acord să interzică îmbogățirea uraniului de către Iran și să garanteze că Teheranul nu poate dezvolta arme nucleare. Iranul a susținut în repetate rânduri că programul său nuclear are scopuri civile și a respins deseori interdicția privind îmbogățirea uraniului.
„Președintele este întotdeauna interesat de o soluție diplomatică... el este un promotor al păcii. Este președintele păcii prin forță. Așadar, dacă există o șansă pentru diplomație, președintele o va prefera mereu”, a spus Leavitt.
„Dar nu se teme nici să recurgă la forță, aș adăuga”, a menționat ea pentru jurnaliști.
Pe platforma sa Truth Social, Trump a respins un articol publicat de Wall Street Journal - care cita trei surse familiare cu subiectul - și care susținea că le-ar fi spus consilierilor că a aprobat planuri pentru ca forțele americane să se alăture Israelului în atacurile asupra Iranului, dar că așteaptă să vadă dacă Teheranul va renunța la programul său nuclear.
„Wall Street Journal nu are nicio idee ce gândesc eu despre Iran!”, a scris Trump.
Bloomberg a relatat, de asemenea, citând surse apropiate subiectului, că oficialii americani se pregătesc pentru o posibilă lovitură asupra Iranului în următoarele zile, posibil chiar în weekend.
Trump, pe 18 iunie: „E posibil să fie nevoie să luptăm”
În declarații date jurnaliștilor pe 18 iunie, Trump a spus că „nu caută un război” cu Iranul, dar că ar putea fi nevoit să acționeze pentru a împiedica Teheranul să dezvolte arme nucleare.
„Nu vreau un război. Dar dacă alegerea este între război și ca [Iranul] să aibă o armă nucleară, atunci trebuie să faci ce trebuie făcut”, a spus el.
„E posibil să fie nevoie să luptăm”, a declarat Trump ulterior.
„S-ar putea să o fac. S-ar putea să nu o fac. Adică, nimeni nu știe ce voi face”, le-a spus Trump jurnaliștilor, mai târziu, în fața Casei Albe.
Într-un interviu televizat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul este „capabil să lovească toate instalațiile nucleare ale Iranului”, dar a adăugat că „orice ajutor este binevenit.”
„Trump va face ceea ce este bine pentru Statele Unite, iar eu voi face ceea ce este bine pentru Statul Israel”, a spus Netanyahu.
Instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordow, din Iran, este ascunsă sub un munte și este considerată inaccesibilă pentru armele israeliene, însă vulnerabilă în fața bombelor americane „penetratoare de buncăre”.
Israelul, hotărât „să distrugă amenințarea nucleară”
Pe 19 iunie, Israelul a promis să „elimine” amenințarea reprezentată de programul nuclear și de rachetele balistice ale Iranului, după ce atacuri aeriene iraniene au lovit un spital mai devreme în aceeași zi.
Oficiali militari israelieni au declarat că mai multe zone populate din țară au fost atacate de Iran pe 19 iunie, inclusiv un spital din orașul Beersheba, din sudul țării. Potrivit presei locale, o secție a spitalului a fost grav avariată, iar 40 de persoane au fost rănite, majoritatea suferind leziuni ușoare.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC), potrivit agenției de știri Tasnim, apropiată de IRGC, a transmis că a vizat un centru militar și de informații israelian aflat lângă spitalul Soroka – singurul centru de traumatologie de nivel 1 din sudul Israelului – din orașul Beersheba.
Israelul a anunțat că a bombardat ținte nucleare din Iran pe 19 iunie, inclusiv instalațiile de la Natanz și Isfahan. Inițial a declarat că și situl Bushehr, unde se află singura centrală nucleară funcțională din Iran, a fost lovit, dar ulterior a retras această afirmație.
„Suntem hotărâți să distrugem amenințarea nucleară – amenințarea unei anihilări nucleare împotriva Israelului”, a spus Netanyahu jurnaliștilor în timpul unei vizite la Beersheba.
„Avem un obiectiv dublu: programul nuclear și rachetele balistice. Le vom elimina. Suntem în procesul de eliminare a acestei amenințări.”
Ali Khamenei „nu mai poate fi lăsat să existe”
În dimineața zilei de 20 iunie, armata israeliană a emis un avertisment de evacuare pentru locuitorii din zona industrială a satului iranian Kolesh Taleshan, anunțând că intenționează să lovească infrastructura militară de acolo. Detalii suplimentare nu au fost disponibile imediat.
Între timp, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că au fost date ordine pentru intensificarea atacurilor asupra țintelor strategice din Iran și a instituțiilor guvernamentale din Teheran, avertizând că liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, „nu mai poate fi lăsat să existe.”
„Khamenei declară deschis că vrea distrugerea Israelului – el dă personal ordinul de a trage asupra spitalelor... Consideră distrugerea statului Israel un obiectiv. Un astfel de om nu mai poate fi lăsat să existe”, a spus Katz.
Discuții la Geneva cu oficiali europeni și ai ONU
Pe măsură ce tensiunile au crescut, aliații europeni ai Washingtonului și-au intensificat eforturile pentru a găsi o soluție diplomatică. Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Marii Britanii plănuiesc să poarte discuții nucleare cu Abbas Araqchi pe 20 iunie, la Geneva, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a programat o reuniune privind criza în aceeași zi. O sursă diplomatică germană a declarat agențiilor de presă că scopul discuțiilor de la Geneva este de a convinge Iranul să garanteze că-și va folosi programul nuclear exclusiv în scopuri civile.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, le-a spus jurnaliștilor că Donald Trump se așteaptă ca miniștrii de externe europeni să transmită „un mesaj direct iranienilor” în cadrul acestor discuții.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat, pe 19 iunie, că există „un risc real de escaladare” și l-a îndemnat pe Trump să renunțe la o acțiune militară împotriva Iranului.
Peste 600 de persoane ucise, inclusiv civili
Israelul a lansat ofensiva actuală împotriva Iranului pe 13 iunie, afirmând că era necesară pentru a opri programul nuclear al Teheranului. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 600 de persoane au fost ucise, inclusiv civili.
Iranul a răspuns cu atacuri cu drone și rachete asupra Israelului, ucigând cel puțin 24 de persoane, conform oficialilor israelieni. O mare parte din conducerea militară și științifică a Iranului a fost ucisă în atacurile aeriene. Israelul și mulți dintre aliații săi occidentali, inclusiv Statele Unite, acuză Iranul că încearcă să construiască arme nucleare.
Teheranul a respins vehement acuzațiile, susținând că programul său atomic are exclusiv scopuri civile. Pe 19 iunie, armata israeliană a confirmat că desfășoară „o serie de lovituri” în jurul capitalei iraniene și în alte zone, inclusiv asupra reactorului de apă grea de la Arak, situat la 250 de kilometri sud-est de Teheran, după ce emisese un avertisment de evacuare.
„Lovitura a vizat componenta destinată producerii de plutoniu, pentru a împiedica restaurarea reactorului și utilizarea sa în dezvoltarea armelor nucleare”, a declarat armata israeliană.
Articol scris în baza informațiilor de la AP, Reuters și AFP, tradus din engleză de Europa Liberă Moldova
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
