„Pilulă pentru eutanasia comunismului” (Ziarul Național).
Ion Preaşcă scrie în „Adevărul” că „patru oameni de afaceri originari din Republica Moldova se regăsesc în clasamentul din acest an al celor mai bogaţi români. Surpriza este ascensiunea cu 16 locuri a ex-premierului Ion Sturza, care a ajuns printre cei mai avuţi 30 de români”. În articolul dlui Preaşcă se mai menţionează că averea cumulată a celor mai bogaţi patru moldoveni incluşi în Topul Forbes 500 Miliardari din România în anul 2013 este de circa 180 de milioane de euro, iar „cel mai bogat este ex-premierul Ion Sturza, care, cu o avere de 110 milioane de euro, ocupă locul 27 în clasament, în creştere cu circa 20 de milioane de euro şi 16 locuri”.
„Averile judecătorilor preocupă în continuare numai presa, dar în nici un fel şi instituţiile de drept”, se menţionează într-un articol preluat de la anticorupţie.md de către „Panorama”. Pe parcursul ultimului an, adică din momentul în care Centrul de investigaţii jurnalistice a început să dezvăluie averile deloc conforme cu salariile judecătorilor, pe paginile gazetelor au apărut fotografii cu casele şi maşinile de lux, documente care au şocat pe simplii bugetari. Dar lucrurile s-au oprit aici. Toţi judecătorii continuă să muncească în linişte şi nu li s-a aplicat nici măcar vreo sancţiune disciplinară pentru faptul că au adus prejudicii imaginii justiţiei”, se constată în articol.
„S-a confirmat: autorităţile îi obligă pe primari să asigure prezenţa oamenilor la mitingul anunţat pentru 3 noiembrie”, scrie publicaţia cu politică editorială procomunistă „Puls”. Publicaţia face referire la afirmaţiile unui primar din raionul Cantemir care susţine că, potrivit indicaţiilor, un număr anumit de persoane din fiecare sat ar fi obligaţi să vină la mitingul organizat de coaliţia de la guvernare.
Într-un articol din „Kommersant.md”, consacrat participării preşedintelui Timofti la reuniunea recentă a şefilor de stat a CSI, se menţionează faptul că omologii şefului moldovean de stat nu au comentat în nici un fel precizarea că medaliile pentru veteranii celui de-al doilea război mondial nu vor purta simbolul secerii şi ciocanului. „În schimb, preşedintele Timofti a fost criticat cu duritate acasă. Şefa Uniunii veteranilor şi deputata PCRM Alla Mironic a declarat că atunci când a refuzând medalia comună a CSI din cauza secerii şi ciocanului, dl Timofti a uitat să se sfătuiască cu veteranii pentru care sunt destinate respectivele medalii”, se arată în articol.
Într-un editorial întitulat „Pilulă pentru eutanasia comunismului” şi publicat de „Ziarul Naţional”, Petru Bogatu menţionează între altele: „de ce Legea finanţelor publice locale are o semnificaţie aparte? Pentru că, alături de reformarea justiţiei, urmează să imprime Republicii Moldova un aspect efectiv european. […] Mai simplu vorbind, reforma va oferi primarilor şi administraţiilor locale dreptul să-şi croiască din venituri proprii bugete independente de puterea de la Chişinău. Acestea nu vor putea fi înstrăinate de Ministerul Finanţelor, după cum se întâmplă la noi de vreo 12 ani, adică de când Voronin a centralizat şi a monopolizat întreaga putere de sus în jos”, apreciază editorialistul.
„Ziarul de Gardă” îl citează într-un articol de pe pagina sa electronică pe Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) care a declarat că „în cazurile concesionării Aeroportului Chişinău și a pierderii de către stat a pachetului majoritar de acţiuni de la Banca de Economii, termen de prescripţie nu există”. „Puterea vine şi pleacă, şi sunt exemple multe, când la aceste situații se revine, indiferent de cât timp trece. Din punctul meu de vedere, pe ambele cazuri, încă vor mai fi discuţii multe, inclusiv discuţii care vor fi purtate de procurori, chiar în instanţe judecătoreşti”, a mai spus dl Chetraru, „care a mai vorbit, la o întâlnire cu Ambasadorul Germaniei la Chișinău și cu directorul Transparency Germania despre presiuni la adresa instituţiei pe care o conduce” şi care a spus că va vorbi despre dosarele de corupție pe numele persoanelor cu funcţie de răspundere, „după Summitul de la Vilnius”, menţionează „Ziarul de Gardă”.