„E posibil ca după experienţa ţărilor europene copilul să-şi aleagă singur disciplinele: unele să fie obligatorii, iar altele care le-ar alege copilul singur.”
Recent, în cadrul unei dezbateri legată de strategia ,,Educaţia 2020”, ministrul educaţiei, d-na Maia Sandu, s-a alăturat profesorilor care cred că programul în învăţământul general este prea încărcat. Profesorii cer mai multe materii opţionale şi reducerea volumului de informaţii pe care elevii trebuie să le înveţe. Care sunt argumentele experţilor pentru simplificarea programei şcolare şi cum se încadrează în strategia pe termen mediu a ministerului educaţiei? Întrebări la care Tamara Grejdeanu a căutat răspunsuri:
Un elev din treapta gimnazială sau liceală trebuie zilnic să însuşească materia nouă la cel puţin patru obiecte de studiu. Ceea ce constituie o sarcina suprasolicitantă, după părerea Anei Spânu, director-adjunct la liceul „Ion Creangă” din oraşul Căuşeni. Ea spune că un asemenea efort intelectual pune la grea încercare copiii şi diminuează şansele de reuşită. În consecinţă, elevul se vede silit să înveţe superficial, doar ca să reuşească la toate obiectele. Ea este de părere că mai ales pentru liceeni programa şcolară ar trebui modificată, aşa încât să le permită să se pregătească intens pentru materiile de la examenele de absolvire:
„Elevii care sunt mai buni, care într-adevăr vor să înveţe, le ia foarte mult timp pregătirea temelor pentru acasă, mult mai mult decât prevede curricula. Aici nu este o legătură între profesori, între obiecte şi de aceea iese că profesorii dau multe teme ca să realizeze curricula. Doleanţele sunt aşa: dacă s-ar putea să se facă pentru obiectele obligatorii la care se dă examen, să fie ore mai multe, material mai concret şi să pregătim mai bine copiii pentru camerele de luat vederi.”
Profesorii mai spun că, deşi înţeleg că ritmul de predare al temelor este în detrimentul învăţării, nu pot să se abată de la itinerarul de ore stabilit în curricula de studii. Referindu-se la unul din pilonii strategiei de educaţie, cel al calităţii, Maria Nartea, de la Direcţia educaţie Ialoveni, zice că schimbarea programei şcolare trebuie să fie însoţită şi de reevaluarea competenţelor la profesori:
„Urmează clasele cu nişte goluri, începând din clasa a cincea şi până în a douăsprezecea. Materia-i multă, pe unde înţeleg, pe unde nu înţeleg. Trebuie să mergem cu schimbări sub toate aspectele, o parte din subiecte ar trebui reduse, o parte ar trebui revăzute, unele aspecte. Trebuie şi o pregătire a cadrelor didactice atunci când se fac aceste schimbări, e vorba de formarea lor, fiindcă odată la cinci ani, formarea cadrului didactic, vreau să vă zic, e prea puţin.”
În acelaşi timp, cadrele didactice propun ca în proiectul final al strategiei educaţiei să se reducă numărul disciplinelor obligatorii, iar copiii să aibă opţiunea de a alege mai multe cursuri opţionale. Natalia Timofei, directoarea liceului ,,Mihail Kogălniceanu” din capitală crede că studiile vor avea mai multă relevanţă pentru copiii dacă vor putea să aprecieze singuri utilitatea:
„Mulţi susţin faptul că programa trebuie de revăzut şi de făcut schimbări. Şi referitor la numărul de obiecte, poate că sunt prea multe şi complicate, mai ales la ştiinţele exacte. E posibil ca după experienţa ţărilor europene copilul să-şi aleagă singur disciplinele, unele să fie obligatorii, iar altele care le-ar alege copilul singur. Dar e cert că sunt suprasolicitaţi elevii şi atunci nu reuşesc.”
Ministerul educaţiei a anunţat că primele modificări ale disciplinelor şcolare vor fi făcute începând cu anul academic 2015-2016. Strategia educaţiei, care este încă la etapa dezbaterilor publice, prevede, printre altele, reducerea abandonului şcolar şi revizuirea sistemului de pregătire a tinerilor specialişti.