Mai mult decît orice, Qatarul își dorește să joace un rol politic regional cu mult peste dimensiunea sa.
Minusculul stat din regiunea Golfului, Qatar, joaca un rol paradoxal si pe alocuri contradictoriu pe arena international. Cum se vede acest rol de la Washington? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.
Qatar a candidat si cistigat Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal. A incercat si reusit sa creeze un centru universitar global. Dar mai mult decit orice, Qatarul isi doreste sa joace un rol politic regional cu mult peste dimensiunea sa. Acest obiectiv intimpina insa dificultati. In 2011, drapelul Qatarului flutura alaturi de cel al rebelilor libieni, gratie ajutorului acordat impotriva dictatorului Qadafi.
Postul de televiziune Al Jazeera, finantat de emirat se bucura de aprecierea manifestantilor din Piata Tahrir. Si toata lumea aspira la fonduri din Qatar, tara bogata in petrol. Anul 2013 a fost insa diferit. Primavara Araba paleste odata cu instalarea la putere a unor regimuri islamiste, aflate la mare departare de aspiratiile initiale. O lovitura de stat militara a inlaturat de la putere in Egipt, favorite Qatarului, Fratia Musulmana.
Regimul militar a primit ajutor de la Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, competitori regionali ai Qatarului. Arabia Saudita este acum un lider in sprijnul insurgentilor sirieni, dupa ce Qatarul si-a atras critici pentru ajutor acordat unor grupari islamiste radicale. In Tunisia, opozitia liberala caracterizeaza regimul islamist ca fiind „lachei ai Qatarului”.
Paradoxul este ca de-a lungul ultimilor ani, Qatarul a proiectat o imagine internationala diferita de realitatea interna a unui regim autoritar. Zvonuri arata ca decizia seicului Hamad Bin Khalifa al-Thani de a abdica in favorea fiului sau si inlaturarea primului ministru ar reprezenta o recunoastere a infringerii. Noul emir, Tamim Bin Hamad al-Thani este - spun unii - mai putin inclinat catre actiuni externe. Dar ar putea fi si o concluzie pripita. Hamad a urcat pe tron in 1995, propunindu-si sa puna Qatarul pe harta diplomatica internationala si in mare a reusit.
Al Jazeera a devenit o forta mediatica in regiune, criticind regimuri autoritare. Qatarul gazduieste una dintre cele mai mari baze militare americane in Golful Persic si continua sa coopereze cu Statele Unite in sprijinul rebelilor sirieni si in eforturi de mediere internationala. Criticii regimului din Qatar sustin ca, in contextul primavera arabe, acesta s-a pripit sprijinind forte religioase conservatoare. Al Jazeera a fost si ea criticata fiind considerata o portavoce a Fratiei Musulmane in Egipt. Alti analisti spun ca actiunile Qatarului nu ar fi generate de simpatii islamiste, cit mai curind de dorinta de a juca un rol in evenimentele in derulare. Interpretarea acestora pare insa sa fi fost problema. In ciuda regimului cu mina forte, sondaje de opinie arata ca in Qatar, tara cu un venit pe cap de locuitor de 103,000 pe an, putini sint cei care cer mai multa democratie. In materie de politica externa, cetatenii Qatarului par sa creada ca daca ai bani, de ce sa nu-i folosesti pentru a influenta evenimente internationale? Dar efortul generat de aceasta dorinta a antrenat pina acum rezultate discutabile.