Majoritarii spun că vor să eficientizeze activitatea forumului legislativ, opoziția susține că restricţiile limitează democraţia.
După ce joi s-au ocupat de disciplinarea magistraţilor, vineri parlamentarii moldoveni au dedicat ore întregi de dezbateri propriei disciplinări. Liliana Barbăroşie a urmărit dezbaterea şi are amânunte.
Înăsprirea regulilor de comportament în parlament este, într-un fel, răspunsul dat opoziţiei de către coaliţia de guvernare la şedinţele întrerupte sau anulate - frecvent în ultimii ani - din cauza blocării tribunei şi utilizării megafoanelor, altercaţiilor - la fel foarte frecvente la un moment dat - dintre deputaţii opoziţiei şi majorităţii, şi nenumăratelor tertipuri la care se apela adesea pentru zădărnicirea bunei activităţi a parlamentului atunci când în agendă intra vreun proiect neagreat de vreun grup parlamentar.
Astfel, se interzic megafoanele în sala de şedinţă, nu se permite blocarea tribunei, alocuţiunile interminabile din debutul şedinţelor, iar deputaţii mai nărăvaşi, care vor apela la pumni pentru a-şi face auzită poziţia, sau mai nedisciplinaţi, care vor absenta fără motive întemeiate, vor avea de suportat şi sancţiuni pecuniare dacă proiectul va ajunge să fie adoptat.
Doar că printre restricţiile bune şi necesare s-au strecurat şi unele care cu adevărat ar putea îngrădi drepturile opoziţiei, ba chiar afecta noţiunea de parlamentarism democratic, ne-a spus cunoscutul expert în jurisprudenţă, Sergiu Ostaf, director al centrului CREDO şi preşedinte al Consiliului Naţional de Participare, care a analizat amendamentele ce se propun la regulament şi care au trecut astăzi de primă lectură cu voturile coaliţiei majoritare:
„De exemplu se propune ca în momentul în care nu există modificări la proiectul de lege în primă lectură, să poată fi examinat în a doua lectură în aceiaşi şedinţă. Noi cu toţii înţelegem că un proiect de lege trebuie să parcurgă în parlament anumite etape şi e nevoie de timp pentru ca toată lumea, inclusiv din afara parlamentului, să înţeleagă ce se propune, ca să poată reveni cu modificări în a doua sesiune. Parlamentul nu este o fabrică de producţie care ştampilează proiecte de legi.”
Sergiu Ostaf critică şi diferenţa care se intenţionează să se instituie între timpul limită acordat pentru o alocuţiune unui deputat independent, faţă de altul cu o fracţiune în spate, primul urmând să se mulţumească cu 5 minute faţa de 7 cât i se rezervă celuilalt:
„Trebuie să conteze nu cuantumul persoanelor care sunt asociate într-o fracţiune, ci calitatea opiniei. Deci, este un tratament preferenţiat pentru unii, nepermis într-un parlament democratic.”
Printre cele câteva zeci de amendamente, mai există şi altele considerate a fi contrare instituirii unor reguli civilizate de convieţuire între opoziţie şi majoritate în parlament, aşa că Sergiu Ostaf crede că acestea au toate şansele să ajungă pe masa magistraţilor de la Curtea Constituţională.
Este exact ceea ce a ameninţat să facă opoziţia imediat ce majoritatea îşi va duce la bun sfârşit demersul.
Printre criticile care au sunat astăzi, dar nu doar din partea comuniştilor, ci şi a liberalilor sau deputaţilor neafiliaţi - că restricţiile limitează democraţia, că se încearcă închiderea gurii opoziţiei, şi, în sfârşit, că sunt norme ce trădează reflexe totalitare.
Majoritarii, însă, sunt tari pe poziţia că, prin aceste restricţii, nu vor decât să disciplineze aleşii poporului şi să eficientizeze, în definitiv, activitatea forumului legislativ.