Demiterea bașcanului este un proces complicat.
Pentru început Adunarea Populară a Găgăuziei a exprimat vot de neîncredere Comitetului Executiv de la Comrat, condus de Mihail Formuzal. Decizia a fost susţinută de 25 din 30 de deputaţi locali prezenţi la şedinţă. Ulterior, a fost votată şi moţiunea de cenzură împotriva başcanului, iniţiată de democratul Ivan Burgudji. Moţiunea a fost susţinută de 19 deputaţi din cei 20 care s-au prezentat la urnele de vot. Deputaţii şi-au argumentat decizia acuzându-l pe Formuzal că ar fi ignorat mai multe decizii ale Adunării Populare şi ar fi gestionat inadecvat ajutoarele umanitare venite din Rusia.
Întrucât başcanul Găgăuziei este ales prin vot direct, cetăţenii urmează să decidă la un referendum, care va fi organizat în termen de 30 de zile, dacă Mihail Formuzal va rămâne sau nu în funcţia de başcan. Interimatul funcţiei a fost preluat de şefa departamentului de justiţie a autonomiei Irina Zelenscaia.
Vineri dimineaţă susţinătorii partidului „Găgăuzia Unită” condus de Mihail Formuzal au protestat în faţa Comitetului Executiv al Găgăuziei, acuzându-l pe primarul de Comrat, Nicolae Dudoglo, liderul PD în regiune şi rivalul lui Formuzal că ar fi „păpuşarul” autonomiei. Concomitent au protestat şi susţinătorii lui Dudoglo care au criticat activitatea lui Mihai Formuzal şi au cerut demisia acestuia.
Situaţia din Găgăuzia a provocat astăzi dezbateri şi în plenul Legislativului de la Chişinău. Deputatul PLDM Piotr Vlah, originar din Găgăuzia, a acuzat PD că ar sta în spatele demiterii başcanului Mihail Formuzal:
„Vreau să rog PD să-şi ia mâinile de pe Găgăuzia. PD vrea să demită în mod ilegal pe başcanul Găgăuziei” a reuşit să spună Piotr Vlah înainte ca preşedintele parlamentului, democratul Igor Corman, să-i închidă microfonul.
Deputaţii comunişti acuzând şi ei democraţii au blocat tribuna parlamentului în semn de protest că nu le-a fost acceptată propunerea de a institui un grup de lucru care să clarifice situaţia din Găgăuzia.
Acum două zile Mihail Formuzal a declarat la un briefing că PD încearcă să destabilizeze situaţia din Găgăuzia, pentru că ar vrea să aducă în fruntea autonomiei o persoană care i-ar putea asigura voturi la următoarele alegeri şi a cerut demisia liderului democrat Marian Lupu. În replică PD, printr-un comunicat de presă, a negat acuzaţiile acestuia, susţinând că Mihail Formuzal încearcă să distragă atenţia de la problemele din regiune pe care nu a reuşit să le soluţioneze în calitatea sa de başcan.
Adunarea populară a încercat de mai multe ori să-l demită pe Mihail Formuzal însă fără succes. La baza neînţelegerilor dintre forţele politice din Autonomia Găgăuză ar sta rivalitatea mai veche între Mihail Formuzal, liderul partidului „Găgăuzia Unită” susţinut de PLDM şi primarul de Comrat Nicolae Dudoglo, liderul mişcării „Noua Găgăuzia” care a aderat la PD. Democraţii (16 deputaţi) constituie cea mai mare fracţiune din Adunarea Populară (formată din 35 de deputaţi) în frunte cu speakerul Adunării.