„Obiectivul acestei cărţi nu a fost găsirea unei definiţii a securităţii naţionale, ci exploatarea conceptului, într-o încercare de a clarifica domeniul.”
„Obiectivul acestei cărţi nu a fost găsirea unei definiţii a securităţii naţionale, ci exploatarea conceptului, într-o încercare de a clarifica domeniul, identificându-i contradicţiile şi făcându-ne o idee despre părţile sale în tabloul general al relaţiilor internaţionale, conchide
Preţ de zece capitole – toate „la un nivel destul de ridicat de abstracţie” –, însumând 380 p., autorul ia în dezbatere: Problema securităţii naţionale şi relaţiile internaţionale; Securitatea individuală şi securitatea naţională; Securitatea naţională şi natura statului; Insecuritatea naţională: ameninţări şi vulnerabilităţi; Securitatea şi sistemul politic internaţional; Securitatea regională; Securitatea economică; Dilema apărării; Dilema putere-securitate; Securitatea naţională şi internaţională etc., astfel încât Ken Booth avea să exclame: „Popoarele, statele şi frica rămâne cea mai comprehensivă analiză teoretică a conceptului [de securitate] în literatura relaţiilor internaţionale de azi” şi că „de la publicarea ei, ceilalţi [n-au scris decât] notele de subsol”, în timp ce Ole Waever consideră că studiul lui Buzan „a demonstrat că e posibil să iei conceptul de securitate în serios şi să îl foloseşti ca perspectivă analitică pentru multe subiecte vizând relaţiile internaţionale”.
Prof. Barry Buzan
Ultimul cuvânt îi aparţine, se-nţelege, autorului, care a redactat special pentru ediţia de la Cartier O nouă introducere, din care reţinem: „Cred că focusarea pe tensiuni de durată dintre nivelurile de analiză şi obiectele de referinţă ale securităţii e o modalitate mai bună de a integra nivelul individual decât încercarea de a vedea acest concept ca ultim obiect de referinţă”. Q.e.d.24 martie ’14