Regiunea transnistreană între ilegalitate și manevre electorale

Regiunea transnistreană între ilegalitate și manevre electorale

În regiunea transnistreană vor avea loc alegeri pentru liderul republicii nerecunoscute în luna decembrie, iar campania electorala oficială începe duminică, 11 septembrie. Potrivit unui recent sondaj de opinie favoritul cursei ar fi Vadim Krasnoselski, președintele Sovietului suprem de la Tiraspol. Peste 25 la sută dintre respondenții unui sondaj realizat de o companie sociologică de la Moscova au declarat că și-ar da votul pentru ca el să devină șef al administrației de la Tiraspol. Actualul lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, ar fi susținut de doar 14 la sută dintre respondenți. Evgheni Şevciuk a lansat însă o propunere de unire a regiunii separatiste a Moldovei cu Federația Rusă, propunere despre care aflăm mai multe de la Diana Răileanu

Liderul de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk a semnat un decret privind „punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din septembrie 2006”. Majoritatea populaţiei, potrivit pleibiscitului, s-ar fi pronunţat pentru independenţa regiunii şi apropierea de Federaţia Rusă. Documentul a fost în repetate rânduri criticat de autorităţile de la Chişinău. Într-o primă reacţie, premierul Pavel Filip a declarat că gestul liderului de la Tiraspol ar avea o conotaţie electorală, or, duminică în stânga Nistrului începe campania pentru scrutinul din decembrie privind alegerea liderului regiunii: „Cu toții cunoaștem că „transnistria”, regiunea transnistreană, se pregătește de alegeri. Eu cred că este o mișcare populistă, orientată din punct de vedere electoral”.

Plebiscitul din 2006, din stânga Nistrului nu a fost recunoscut de instituţiile internaţionale, inclusiv OSCE, organizaţie ce are statut de mediator în negocierile „5+2” privind reglementarea transnistreană. În decretul semnat de Evghenii Şevciuk se mai prevede ajustarea legislaţiei locale la cea a Federaţiei Ruse. O cerere utopică, e de părere fostul reprezentant al Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu:

„În primul rând, Şevciuk poate să semneze zece acte de aşa natură, ele toate nu au nicio valoare. Este o acţiune de PR şi Rusia, în principiu, nu ar fi contra să-l susţină pe cel care râvnește la vreo funcție prin asemenea metode, pentru că ridică ţării autoritatea. În principiu, Rusia nu este interesată la moment de o asemenea decizie”.

Nu este pentru prima dată când liderii din stânga Nistrului cer recunoaşterea independenţei regiunii, făcând trimitere la referendumul din 2006. În urmă cu doi ani, reprezentanţii aşa numitului Soviet suprem de la Tiraspol s-au adresat preşedintelui rus Vladimir Putin cu o cerere similară. Kremlinul a evitat să răspundă acelei cererii, iar autorităţile de atunci ale Republicii Moldova au calificat-o drept „o sfidare directă la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean şi la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.