Un comunicat difuzat în urma convorbirilor din 23 noiembrie nu oferă însă detalii despre schimbările aduse planului de pace în 28 de puncte, despre care aliații Ucrainei a spus că este prea favorabil Rusiei.
„Discuțiile au fost constructive, la obiect și respectuoase, subliniind angajamentul comun de a obține o pace justă și durabilă”, se spune în comunicatul Casei Albă prezentat drept o declarație a SUA și Ucrainei.
Comunicatul mai vorbește despre „un progres semnificativ” în alinierea pozițiilor dintre negociatori și despre faptul că „orice acord viitor trebuie să protejeze pe deplin suveranitatea Ucrainei și să asigure o pace sustenabilă și justă”.
Participanții la discuțiile care au avut loc la ambasada americană din Elveția au mai convenit, potrivit comunicatului, să „rămână în contact strâns cu partenerii lor europeni”, susținători fermi ai Ucrainei.
Propunerea inițială a lui Trump a fost criticată atât de aliații europeni ai Ucrainei, cât și de numeroși membri ai Congresului SUA, inclusiv din partidul Republican al președintelui, unii spunând că este doar o „listă de doleanțe ale Kremlinului”.
Planul care nu a fost publicat oficial, dar al cărui conținut a ajuns în presă, prevedea printre altele ca Ucraina să cedeze Rusiei teritorii, să se angajeze să nu ceară niciodată primirea în NATO și să-și reducă armata, dar și relaxarea sancțiunilor contra Rusiei.
Reacțiile lui Zelenski și Trump după Geneva
Delegația americană la discuțiile de pe 23 noiembrie a fost condusă de Secretarul de Stat, Marco Rubio, care a vorbit după întâlnire despre un „progres extraordinar” și a spus că Trump a fost „mulțumit” de informarea primită. Departamentul de Stat a spus că Rubio a părăsit Elveția după discuții, întorcându-se la Washington.
Șeful delegației ucrainene, Andrii Iermak, șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, a declarat și el că negociatorii au făcut „progrese foarte bune” la Geneva și „merg înainte către pacea justă și durabilă pe care o merită poporul ucrainean”.
Delegația americană la convorbirile de la Geneva: alături de Secretarul de Stat, Marco Rubio (centru), se află Steve Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump (al doilea din stânga)
Într-o reacție în urma convorbirilor de la Geneva, Trump a părut optimist. „Să nu crezi până nu vezi, dar s-ar putea totuși ca ceva bun să se întâmple”, a scris Trump pe rețeaua sa, Truth Social.
Întâlnirea americano-ucraineană la Geneva a avut loc pe fundalul unor presiuni ale Washingtonului asupra Kievului. Chiar înainte de convorbiri, Trump și-a exprimat nemulțumirea față de Ucraina și aliații săi europeni pentru opoziția față de planul său de pace.
Președintele Ucrainei s-a ferit să critice sau respingă pe față planul, vorbind despre o „alegere dificilă” și promițând că delegația ucraineană la Geneva va avea o contribuție „constructivă” la discuții.
În timpul discuțiilor de la Geneva, Zelenski a spus că „există semnale că echipa președintelui Trump ne ascultă”. Iar pe 24 noiembrie, anunțând revenirea delegației ucrainene acasă, Zelenski a scris pe X că așteaptă „un raport complet” despre progresele de la convorbiri și despre „accentele principale ale partenerilor noștri”.
„Pe baza acestor rapoarte, vom determina pașii următori și calendarul. Vom continua să coordonăm cu Europa și partenerii noștri din toată lumea”, a mai scris președintele american.
Delegația ucraineană la Geneva: alături de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale ucrainene, se află ministrul adjunct de Externe, Serghii Kisliția (dreapta) și șeful adjunct al serviciului de informații militare al Ucrainei, Vadim Skibițkii (al doilea din stânga)
Poziția europenilor
În schimbul a numeroasele concesii cerute Kievului în planul inițial promovat de Trump, care mai prevedea restricții pentru dislocarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, Ucrainei îi erau promise „garanții de securitate”, avantaje financiare și faptul că va putea adera la Uniunea Europeană.
Agenția germană DPA a relatat că o alternativă europeană prezentată la negocierile de la Geneva nu ar cere Ucrainei să cedeze niciun teritoriu din cele pe care le controlează și că i-ar permite o armată de până la 800.000 de militari, pe timp de pace, față de plafonul de 600.000 propus în planul american.
De asemenea, Ucraina ar primi, conform planului european, garanții solide de securitate, iar aderarea ei la NATO nu ar fi exclusă explicit. Pe de altă parte, a mai relatat DPA fără a-și dezvălui sursele, Rusiei nu i s-ar acorda o amnistie generală pentru crime de război.
Dar europenii și Ucraina trebuie să joace cu grijă pentru a nu-l irita pe președintele american.
Această dificultate a fost subliniată de premierul polonez, Donald Tusk, care a spus pe 24 noiembrie, în marginea unui summit UE-Africa ținut în Angola: „Problema este delicată, pentru că nimeni nu vrea să-i îndepărteze pe americani și pe președintele Trump”.
Comentând și el la același summit convorbirile de la Geneva, cancelarul german Friedrich Merz a pus la îndoială un termen limită impus de Trump lui Zelenski de a da un răspuns privind planul de pace până joi, 27 noiembrie.
„Nu mă aștept la un progres major săptămâna aceasta”, a spus Merz, care crede că negocierile vor fi „un proces lung, de durată”, mai ales că trebuie adusă la masă și Rusia.
„Următorul pas trebuie să fie acesta: Rusia trebuie să vină la masa discuțiilor”, a spus Merz și a concluzionat: „Dacă acest lucru va fi posibil, atunci toate eforturile vor fi meritat”.
De la stânga la dreapta, premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, și premierul ceh Petr Fiala, stând de vorbă la summit-ul UE-Africa, în Angola, pe 24 noiembrie
Ce spune Putin
Vorbind la telefon cu președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, pe 24 noiembrie, liderul rus Vladimir Putin a spus că planul inițial al lui Trump poate „servi drept bază pentru o soluție de pace finală”.
„Vladimir Putin a remarcat că aceste propuneri, în forma în care le-am analizat, sunt în concordanță cu discuțiile de la summitul ruso-american din Alaska și pot, în principiu, să fie folosite ca bază pentru o reglementare finală a păcii”, a spus Kremlinul într-un comunicat, referindu-se la întâlnirea din august dintre Putin și Trump.
Kremlinul a precizat că nu a fost informat despre rezultatele convorbirilor de la Geneva, dar că este la curent cu faptul că planul inițial al lui Trump a fost „ajustat”.
AFP relatează că purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, le-a spus jurnaliștilor că deocamdată nu sunt planificate convorbiri americano-ruse, săptămâna aceasta.
Your browser doesn’t support HTML5
Patru oameni uciși în atacul cu drone rusești la Harkov
Noi victime în Harkov
Chiar în timpul negocierilor de la Geneva, oficialii ucraineni au anunțat că Rusia a lansat un atac „masiv” cu drone asupra orașului Harkov, pe 23 noiembrie, ucigând cel puțin patru oameni și rănind alți 17 într-o zonă rezidențială.
Rusia trimite aproape în fiecare noapte rachete și drone asupra Ucrainei, lovind cartiere rezidențiale, zone comerciale și infrastructura. Kremlinul neagă că ar ținti în civili, în pofida numeroaselor lovituri asupra acestor zone.
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au făcut ca milioane de oameni să petreacă mai multe ore din zi fără căldură sau electricitate, iar o ofensivă terestră în estul Ucrainei a complicat poziția Kievului la convorbirile despre un acord de pace, la care încearcă să respingă termeni inacceptabili.
Ucraina răspunde cu atacuri de dronă asupra obiectivelor de infrastructură petrolieră situate adânc în teritoriul Rusiei. Rusia s-a confruntat, de asemenea, cu pene de curent, iar economia sa a fost grav afectată de costurile războiului și sancțiunile occidentale.
După relatările Serviciului ucrainean al Europei Libere, Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te