Obiectivul principal stabilit de Ucraina și Occident — un armistițiu de 30 de zile — nu a fost atins. Atacurile rusești au continuat în timpul și după discuții, iar Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra unor ținte din industria de apărare rusă după negocieri.
Într-o postare pe rețele, după conversația sa de peste două ore cu Vladimir Putin, Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea să se retragă din eforturile de mediere a unui acord de pace, la patru luni după preluarea mandatului său prezidențial, în urma unei campanii în care susținea că poate pune capăt războiului „într-o zi sau două”.
Și acum ce urmează?
Mai multe discuții? Un memorandum?
În postarea sa pe rețeaua Truth Social după apelul din 19 mai cu Putin, Trump a declarat că negocierile între Rusia și Ucraina „pentru o încetare a focului și, mai important, pentru încheierea războiului” vor începe „imediat”. A menționat Vaticanul ca posibil loc de desfășurare și a încheiat cu: „Să înceapă procesul!”
Nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat o nouă întâlnire, dar președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat pe 21 mai că părțile ar putea avea „discuții tehnice” săptămâna viitoare, posibil la Vatican.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit și el cu Trump pe 19 mai, a declarat a doua zi că „Ucraina este pregătită pentru orice format de negociere care aduce rezultate”, dar a avertizat că „dacă Rusia continuă să avanseze condiții nerealiste și să submineze progresul, trebuie să existe consecințe dure”.
Până acum, Rusia nu a arătat semne că ar fi gata să facă vreun compromis substanțial. Dimpotrivă, a repetat pozițiile sale vechi, considerate inacceptabile de Ucraina.
În declarația sa după apelul cu Trump, Putin a repetat mantra sa privind nevoia de a elimina „cauzele profunde” ale războiului — vină pe care, deși Rusia a început invazia neprovocată, continuă să o atribuie în întregime Kievului și Occidentului.
Această combinație de imagini îl arată pe președintele SUA, Donald Trump, în Biroul Oval de la Casa Albă din Washington, și pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Kremlin, la Moscova.
În timp ce Trump a vorbit despre negocieri imediate, Putin a adus în discuție ceva ce Trump nu a menționat: un memorandum, în termeni ambigui, pe care analiștii spun că liderul rus îl folosește pentru a încetini orice progres real. Între timp, Moscova caută să recruteze mai mulți soldați, să construiască mai multe arme și să își îmbunătățească poziția pe câmpul de luptă.
Putin a declarat că Rusia este „pregătită să lucreze cu partea ucraineană la un memorandum privind un posibil tratat de pace viitor, cu definirea unui număr de poziții, cum ar fi, de exemplu, principiile reglementării, calendarul unui posibil acord de pace și așa mai departe”.
Respingând o încetare imediată a focului, el a spus că pașii către o soluție ar putea include „o posibilă încetare a focului pentru o anumită perioadă de timp dacă se ajunge la acorduri corespunzătoare”.
Zelenski a sugerat că un memorandum bilateral ar putea fi o posibilitate, dar că Ucraina trebuie să vadă mai întâi ce propune Rusia înainte de a lua o decizie.
Esența problemei
Indiferent de stadiul negocierilor, există mai multe obstacole majore în calea progresului. Teritoriul este unul dintre ele.
Analiștii spun adesea că scopul principal al Rusiei nu este ocuparea de teritorii, ci subjugarea Ucrainei. În afară de Crimeea și poate o parte din Donbas, Putin ar accepta orice teritoriu, atâta timp cât guvernul ucrainean devine pro-rus și controlat de Moscova.
Una dintre justificările principale invocate de Putin pentru invazia la scară largă este ideea că Occidentul a transformat Ucraina într-un stat „anti-Rusia”, deși mulți spun că Putin însuși a creat această situație, începând cu anexarea Crimeei în 2014, continuând cu războiul din Donbas și apoi, invazia la scară largă din 2022.
- Te-ar putea interesa și: Doliu pentru o mamă din Ucraina care și-a apărat fiul cu propriul corp în timpul unui atac rusesc cu drone
Totuși, în prezent, teritoriul este punctul concret de blocaj între Kiev și Moscova.
În septembrie 2022, Putin a afirmat fără temei că patru regiuni ucrainene — Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson — aparțin Rusiei. Forțele ruse controlau doar părți din aceste regiuni atunci și tot așa e și acum.
Potrivit unor oficiali ucraineni care au vorbit sub protecția anonimatului, delegația rusă a spus la Istanbul că nu poate exista o încetare a focului până când Ucraina nu își retrage trupele din aceste regiuni și a cerut recunoașterea internațională a acestor teritorii ca parte a Rusiei.
Ucraina a respins aceste cereri, iar Zelenski a reiterat săptămâna aceasta că Kievul nu își va retrage trupele de pe propriul teritoriu.
Progresul Rusiei în ocuparea acelor regiuni este lent și costisitor. Capitalele regiunilor Herson și Zaporojie sunt încă sub controlul Kievului.
„Armata rusă nu va putea prelua controlul asupra părților rămase din cele patru regiuni deja ocupate. Este o zonă foarte mare. Chiar și în ritmul de anul trecut, Rusia nu ar putea captura nici măcar o singură regiune complet, cum ar fi Donețk”, a spus analistul militar rus Ian Matveev pe 21 mai.
Șansele ca Rusia să captureze orașul Herson, situat peste râul Nipru, „par absolut fanteziste și imposibile”, a declarat Matveev pentru Current Time.
În același timp, după ce contraofensiva majoră din 2023 a eșuat, șansele ca Ucraina să recucerească o parte semnificativă din teritoriu în viitorul apropiat sunt foarte mici.
„Rusia vrea ce nu are și nu i se cuvine, iar Ucraina vrea ce nu poate recâștiga militar,” a spus secretarul de stat american Marco Rubio în fața Comitetului pentru Relații Externe al Senatului pe 20 mai. „Și asta este esența problemei.”
Statele Unite se retrag?
Având în vedere prăpastia dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei, se vor retrage Statele Unite din eforturile de mediere?
În postarea sa de pe 19 mai, Trump a sugerat că Ucraina și Rusia ar putea fi lăsate să rezolve situația pe cont propriu, afirmând că condițiile pentru o încetare a focului „vor fi negociate între cele două părți, așa cum trebuie să fie, pentru că doar ele cunosc detaliile unei astfel de negocieri”.
Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a repetat că Washingtonul ar putea face un pas înapoi, dar că nu s-a ajuns încă acolo, adăugând că încă mai crede că se poate face progres:
„În mintea mea, am o linie roșie cu privire la momentul când să ne oprim din a insista pe un acord, dar nu vreau să spun care este, pentru că ar face negocierile mult mai dificile”.
„Este o problemă europeană și așa ar trebui să fie, dar administrația anterioară ne-a implicat. Simt că ceva s-ar putea întâmpla. Dacă nu, ne vom retrage și le-o vom lăsa”, a spus Trump.
Sancțiuni și sprijin
În același timp, Trump a invocat posibilitatea unui progres ca motiv pentru a evita impunerea de noi sancțiuni Rusiei. Asta chiar în timp ce Uniunea Europeană a adoptat al 17-lea pachet de sancțiuni și discută cu Marea Britanie măsuri suplimentare „masive”.
Impunerea de noi sancțiuni ar putea „agrava lucrurile considerabil, dar acum încă mai am senzația că se mai poate face ceva”, a spus Trump.
- Te-ar putea interesa și: Doi frați moldoveni, pe lista neagră a UE pentru războiul hibrid dus de Rusia în Europa
Întrebat dacă SUA va continua să trimită arme Ucrainei, Trump a sugerat că acest lucru va depinde de progresul negocierilor. „Vom vedea. Eu cred că Putin vrea, totuși, să încheie asta”, a spus el, referindu-se la război. „Cred că Putin s-a săturat”.
Mulți observatori nu sunt de acord, susținând că Putin nu va face concesii în absența unor înfrângeri majore pe câmpul de luptă sau a unor tulburări interne în Rusia. Niciuna dintre aceste evoluții nu se așteaptă prea curând.
Un test important al intențiilor Rusiei și al determinării Occidentului ar putea veni atunci când și dacă Moscova își va prezenta oficial poziția privind pacea sau condițiile pentru o încetare a focului, în cadrul memorandumului propus de Putin.
Nu este clar când se va întâmpla acest lucru. „Nu există termene-limită pentru acest proces și nici nu pot exista”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 20 mai. „Este clar că toată lumea vrea să se întâmple cât mai repede posibil, dar diavolul se ascunde în detalii”.
Un consilier de rang înalt al lui Zelenski, Mihailo Podoliak, a prezis că cerințele Rusiei nu se vor schimba. „Vor semna un memorandum care va conține exact ceea ce era de așteptat: eliminarea așa-numitelor ‘surse ale războiului’, ceea ce, în viziunea lor, înseamnă că Ucraina trebuie să înceteze să mai existe”, a declarat el pentru RBC-Ucraina pe 21 mai.
Serviciul Ucrainean al Europei Libere și Current Time au contribuit la acest articol
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te