Victoria obținută de independentul Nicușor Dan este neechivocă, 53,6% ( 6.168.642 de voturi), dar nu a fost una facilă, ținând cont că a avut de recuperat o diferență de 20% față de contracandidatul său de la primul tur de scrutin și până acum.
A fost o misiune ce părea aproape imposibilă – cel mai mare ecart dintre candidații intrați în finală din istoria alegerilor prezidențiale post-revoluționare.
Cheia victoriei a fost mobilizarea masivă la vot, prezența depășind 64,7%, similară cu aceea din turul doi de scrutin din 2014, când s-au confruntat Klaus Iohannis și Victor Ponta.
Fricile care au mobilizat românii la vot
Mobilizarea celor care au lipsit de la primul tur a fost posibilă pentru că în discuție s-au aflat câteva chestiuni pe care risca să le piardă toată lumea.
În primul rând, a fost vorba de punerea în discuție a direcției României – menținerea traseului european sau intrarea în sfera de influență a Kremlinului.
George Simion a spus limpede că intenționează să blocheze prin vot ajutorul oferit Ucrainei de Europa și să urmeze modelul Viktor Orban, făcând astfel jocul lui Vladimir Putin.
Așa cum arătau toate sondajele de opinie, românii sunt în marea lor majoritate proeuropeni și perspectiva de a pierde beneficiile aduse de integrarea în UE, la pachet cu fondurile europene, a indus teamă.
O teamă căreia i s-a adăugat și aceea generată de ieșirile antidemocratice ale lui George Simion.
Taxarea multor personalități culturale, artistice, din rândul organizațiilor neguvernamentale sau din presă drept „sorosiști”, punerea în circulație a unor liste negre, atitudinea ofensatoare și amenințătoare la adresa jurnaliștilor critici nu au fost privite cu ochi buni.
Scrisoarea întitulată „Ce mă fac cu voi” a fost văzută ca o amenințare directă la adresa celor care nu sunt de acord cu George Simion.
La acestea s-au adăugat revalorificări ale comunismului, vehicularea unor idei de tipul naționalizării și împotriva capitalului străin. Căderea leului și perspectiva accentuării crizei economice datorate deficitului crescut, a pierderii unor sume considerabile din banii europeni din PNRR au îngrijorat mediul de afaceri și s-au suprapus peste celelalte frici.
Harta prezidențialelor, desenată pe vechile falii pro și contra PSD
A fost, deci, o combinație de temeri, care a reușit să mobilizeze electoratul care nu a participat la primul tur. Acel electorat de centru-dreapta care a reacționat și în trecut în momente complicate, ieșind la vot sau protestând în stradă.
Este electoratul care a reușit în acești 35 de ani să blocheze ascensiunea la Palatul Cotroceni a candidaților PSD sau a celor extremiști.
Harta alegerilor e o bună dovadă că lucrurile au mers în acest sens și, de data aceasta, amintește de hărțile alegerilor prezidențiale din 2014 sau 2019.
Parte din vechile fiefuri PSD (Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea) au fost adjudecate de extremistul George Simion, în timp ce Transilvania, Crișana, județele cu populație maghiară (foste fiefuri liberale) au votat cu Nicușor Dan.
Nu în ultimul rând, la victoria lui Nicușor Dan au contribuit și greșelile făcute în aceste ultimele două săptămâni de George Simion: refuzul de a participa la dezbateri după eșecul suferit în aceea de la Euronews România, agresivitatea unor exprimări, anunțul că îl va propune premier pe Călin Georgescu, iar în cazul unei opoziții în parlament, amenințarea că va merge la alegeri anticipate.
Lista gafelor și a exprimărilor agresive este mai lungă, poate la fel de lungă ca aceea a surprizelor aduse de necomunicativul primar general al Capitalei, care a reușit în doar două săptămâni să se facă cunoscut în toată țara.
Nu este clar dacă acesta a fost votat, în buna tradiție românească, pentru că reprezintă „răul cel mai mic”, prin comparație cu „răul cel mare” al extremismului și filorusismului, sau dacă în balanță au atârnat calitățile lui Nicușor Dan.
Ce urmează?
Dincolo de explicațiile victoriei lui Nicușor Dan, marile probleme aflate la orizont sunt în cu totul alt registru. În fața noului președinte stau o serie de provocări deloc simple.
- Reconcilierea societății
Societatea este profund divizată, practic România este ruptă pe jumătate între două tabere care s-au luptat și detestat profund în ultima perioadă. Există o falie peste care vor trebui aruncate punți.
Un demers complicat, pentru că George Simion, Călin Georgescu și alți lideri suveraniști vor căuta să-și țină aproape electoratul. Să-l țină radicalizat pentru că are nevoie de el ca masă de manevră.
Este misiunea lui Nicușor Dan să unească aceste tabere, mai ales că perioada care urmează se profilează a fi foarte grea din perspectivă economică.
Imagine de duminică noapte, din București. Susținătorii lui Nicușor Dan sărbătoresc câștigarea alegerilor.
- Majoritatea parlamentară și guvernul
În seara victoriei, Nicușor Dan a anunțat că de săptămâna viitoare va începe discuțiile cu partidele pentru formarea unei majorități și a unui guvern. A anunțat și că discuțiile vor fi lungi și complicate.
Cea mai la îndemână formulă este PSD-PNL-USR-UDMR, dar rămâne de văzut dacă PSD va accepta să participe la o astfel de majoritate fără să dea premierul. Puțin probabil ca acesta să fie tot Marcel Ciolacu, ale cărui zile în fruntea PSD ar putea fi numărate.
Ciolacu a fost criticat destul de apăsat de mai mulți lideri din teritoriu pentru refuzul PSD de a-l susține pe Nicușor Dan. Intrarea lui Marcel Ciolacu într-un con de umbră nu înseamnă însă că PSD nu va revindeca funcția de prim-ministru.
Acesta este motivul pentru care Nicușor Dan a spus de mai multe ori că nu poate garanta că va reuși să-l impună pe Ilie Bolojan, al cărui nume l-a avansat pentru această funcție.
Nu este exclus nici ca PSD să prefere să rămână în opoziție, alături de AUR, ceea ce va complica ecuația negocierilor.
Indiferent însă de numele asupra căruia se va agrea pentru funcția de premier, un lucru este clar: vechile figuri care au populat succesivele guverne din ultimii ani ar trebui să dispară din prim plan.
Principalul mesaj transmis alegătorii este revolta față de PSD-PNL, de tipul de politică pe care au făcut-o și de lipsa asumării pentru situația economică grea în care a ajuns România.
Nicușor Dan va trebui să dea dovadă și de talent de negociator, și de fermitate în virtutea votului obținut, care nu se datorează partidelor mainstream.
- Criza financiară
Deficitul bugetar de peste 9%, iar eșecul negocierilor cu Comisia Europeană pentru PNRR și riscul pierderii unor sume importante din aceste programe sunt cele care îngrijorează populația în cea mai mare măsură. O îngrijorare care a prins consistență în momentul prăbușirii leului.
Economiștii au anunțat de ceva vreme că va fi inevitabilă mărirea taxelor și impozitelor, iar Nicușor Dan s-a angajat în scris că nu va fi mărit TVA-ul.
Noul președinte, fără atribuții directe în zona aceasta, nu poate face prea multe, dar așteptările electoratului sunt mari.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te